Muzeul Satului „Dimitrie Gusti” din Bucureşti a găzduit, pe 17-18 mai, manifestarea aniversară „Deschideţi porţile mari!”, dedicată împlinirii a 75 de ani de la înfiinţarea celui mai popular muzeu românesc.

În deschiderea evenimentului, directoarea muzeului, conf. univ. dr. Paula Popoiu, a ţinut să sublinieze că ziua de 17 mai a fost şi rămâne Ziua fondatorilor, ziua în care această instituţie a fost fondată de către Dimitrie Gusti, reprezentantul şi conducătorul marii Şcoli sociologice de la Bucureşti. El, având sprijinul Regelui Carol al II-lea, alături de o pleiadă de mari cărturari şi artişti români, a reuşit să creeze în 1936 o instituţie ştiinţifică şi de artă care a atins în aceste trei sferturi de veac un nivel cu adevărat performant, european.


Directoarea Muzeului, Paula Popoiu

La deschidere, când în Europa existau doar două muzee în aer liber – Muzeul Skansen, de lângă Stockholm (Suedia), şi Muzeul Bigdo, din Lillehamer (Norvegia), Muzeul Satului românesc avea o suprafaţă de cinci hectare şi cuprindea 30 de case ţărăneşti. În prezent, expoziţia permanentă a Muzeului satului cuprinde 121 de complexe distincte, totalizând 338 de monumente, iar patrimoniul mobil însumează 53.828 obiecte şi este un simbol al Bucureştiului, al României, al tuturor românilor. Este un obiectiv vizitat de sute de mii de oameni pe an, unul dintre puţinele locuri din România unde poţi întâlni, în măsură egală, elita ţării şi reprezentanţi ai României profunde.


Intrarea principală în Muzeul Satului

Un cuvânt de salut, la aniversară, a rostit principele Radu al României, prezent alături de principesa moştenitoare Margareta a României, reprezentându-l pe Majestatea Sa Regele României, Mihai. Secretarul de stat în cadrul Ministerului Culturii, Vasile Timiş, a declarat că pentru spiritualitatea românească Muzeul Satului reprezintă un ambasador şi un depozitar de cultură şi lumină vie, a elogiat aerul de binecuvântare, de sacralitate şi linişte din cadrul celui mai vizitat muzeu românesc. Primarul Bucureştiului, Sorin Oprescu, a declarat că a venit la eveniment din respect pentru muzeu şi pentru conducerea acestuia, care arde la fel cum ard mulţi care doresc să facă ceva în ţara asta. Interpreta de muzică populară Sofia Vicoveanca a urat Muzeului „tinereţe fără bătrâneţe”.


Adunarea festivă

În cadrul manifestării, au fost decernate plachete şi medalii aniversare mai multor personalităţi ale ştiinţei, culturii şi economiei româneşti printre care: ministrul Culturii, Hunor Kelemen, preşedintele Academiei Române, Ionel Haiduc, academicienii Eugen Simion, Dan Berindei, Sabina Ispas, precum şi Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, consilierul patriarhal Florinel Şerbănescu, principele Radu al României şi principesa moştenitoare Margareta a României, primarul Sorin Oprescu, interpreta Sofia Vicoveanca…


Distincţie pentru basarabeanul Vasile Şoimaru

Totodată, au fost onoraţi cu plachete şi medalii aniversare foşti miniştri ai Culturii şi foşti secretari de stat în Ministerul Culturii, ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, ministrul Turismului şi Dezvoltării Regionale, Elena Udrea, reprezentanţi ai unor federaţii şi asociaţii din România, primarii de sectoare Andrei Chiliman şi Neculai Onţanu. Distincţii au fost înmânate unor personalităţi universitare şi unor membri ai corpului diplomatic acreditat la Bucureşti, unor reprezentanţi ai Băncii Naţionale a României, ai Camerei de Comerţ şi Industrie a României şi unor oameni de presă. Printre oaspeţii care au fost onoraţi cu aceste distincţii a fost şi basarabeanul Vasile Şoimaru, originar din comuna Cornova, fostul judeţ Orhei, azi raionul Ungheni, R. Moldova.


Evoluează Nicolae Furdui Iancu cu „Noi suntem români”…

În discursul său, acesta le-a transmis participanţilor la eveniment un salut frăţesc din partea Cornovei basarabene, cercetate la 1931 de aceeaşi echipă a profesorului Dimitrie Gusti, care a fondat, cinci ani mai târziu, Muzeul naţional al satului, subliniind, printre altele, că muzeul poate deveni cu adevărat naţional doar atunci când printre miile de exponate ale sale vor fi restabilite şi cele basarabene din perioada de până la ocupaţia sovietică. În perioada interbelică, echipele regale monografice conduse de către prof. Dimitrie Gusti au adus la Muzeul Satului şi câteva exponate de mare valoare din Basarabia: morile de vânt de pe dealul Talmazei şi o casă din Olăneşti, jud. Cetatea Albă, precum şi o casă din Ignăţeii neamului Chirtoacă din jud. Orhei. Însă, după invadarea României de către ruşi în anul 1944, printre primele reforme kominterniste în cultură şi educaţie, care au survenit pe capul românilor alături de scoaterea din manualele de istorie a Basarabiei, a Nordului Bucovinei şi a Ţinutului Herţa, a fost şi cea legată de demolarea exponatelor basarabene din Muzeul Satului, care demonstrau cu brio că acest teritoriu a fost, este şi va rămâne românesc.


Căluşarii din Şerbăneşti, Olt

În calitate de viitor exponat basarabean, directoarei muzeului, Paula Popoiu, i-a fost înmânat un tablou cu imaginea unei case tradiţionale din ţinutul Orhei, casă ce ar putea mai târziu să devină, alături de altele, parte componentă a acestui muzeu românesc de excepţie.
Cu prilejul aniversării, a fost deschis pentru public Satul Nou de lângă Satul Vechi al lui Dimitrie Gusti (sectorul sud al Muzeului Satului), s-a inaugurat Aleea „Academician Nicolae Cajal” şi a fost redeschisă Biserica Turea, adusă aici din judeţul Cluj.


Ungurii din Ardealul românesc…



Saşii ardeleni lângă tătarii dobrogeni…

Tudor Năvrăpescu
TIMPUL,
27 Mai 2011