Petru PARASCHIVU

Romanele istorice sînt cărţile pe care nu le poţi lăsa jos din mînă pînă nu închizi ultima filă a lor. Cu ele nu poţi să spui că pierzi timpul. După ce le citeşti îţi dai seama că ţi-ai îmbogăţit cunoştinţele, că eşti tentat să afli alte date – tot atît de interesante! – din trecutul sau prezentul tumultuos ale omenirii, ale ţării, ale regiunii ori ale localităţii de care eşti legat prin fire invizibile chiar de la naştere. Un astfel de roman credem că este şi Calea Robilor – Basarabia în flăcări (Editura „Paco”, Bucureşti, 2013) de Radu Theodoru, scriitor român, fost ofiţer de aviaţie, pilot-instructor, pilot de încercare. Cititorii Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, pe 15 mai 2014, au avut un mare noroc să asiste la lansarea acestei lucrări deosebite ca gen în literatura română contemporană. La Chişinău, în capitala fostei provincii româneşti Basarabia, a sosit în acest scop însuşi reputatul condeier, care în anul curent a devenit nonagenar.

Generalul de Flotilă Aeriană (v.r.) şi scriitorul Radu Theodoru s-a născut pe 17 ianuarie 1924. Ca aviator militar, a participat la luptele din cadrul celui de-al Doilea Război Mondial. Devenit scriitor după al Doilea Război Mondial „a avut cucuie”, dar a fost distins şi cu premii literare. După 1989 şi-a etalat deschis convingerile politice, situîndu-se pe poziţii de dreapta, devenind membru fondator al Partidului România Mare, din care ulterior, după unele neînţelegeri, a fost exclus. Creaţia sa literară numără zeci de titluri de romane (istorice, ştiinţifico-fantastice, politico-documentare, pentru copii şi tineret), povestiri, nuvele, eseuri etc. Să enumerăm doar unele dintre ele, mai ales dintre cele de factură istorico-documentară, deoarece acestea ne interesează, în contextul dat, în mod deosebit: Brazdă şi paloş (1954-1956, 1967); Atac la sol (1965); Steaua de mare (1966); Vulturul (1967); Strămoşii (1968, 1979, 1983); Dincolo de linii (1968); Vitejii (1968); Escadrila a Patra (1970); Ioan Vodă Cumplitul (1974); Călugăreni (1976); Călăreţul roşu (1976, 2003); Misiune de sacrificiu (1977); Cronica eroică: 1877-1878  (1977); Biografie de război (1980-1987); Corsarul (1984); În lupta cu valurile (1992); România ca o pradă (1996, 2000, 2005); Urmaşii lui Attila (1999, 2006); Ardealul – pe toţi ne cheamă Ursu (2000); Mareşalul (2001, 2010); România, românii şi comunismul (2009) ş.a.

Romanul istoric Calea Robilor – Basarabia în flăcări ne introduce în atmosfera secolului al XVII-lea din Basarabia, aceasta fiind atunci în componenţa Principatului Moldova. Jurnalistul Vlad Pohilă, redactorul-şef al revistei BiblioPolis, a menţionat că generalul de aviaţie şi scriitorul Radu Theodoru, un mare şi desăvârşit patriot, la cei 90 de ani împliniţi, se implică energic în procesul de educare şi răspîndire a sentimentului dragostei de Ţară şi de Neam, întru asigurarea continuităţii valorilor create de înaintaşii noştri pe parcursul veacurilor. Fiind veteran de război, participant la luptele grele din cea de-a doua conflagraţie mondială, generalul în rezervă este un om de o deosebită fineţe şi eleganţă – asta se observă de la primul contact, de la primele vorbe cu care începe o conversaţie. Totul este dirijat, supus unei ordine exemplare – şi comportamentul, şi manierele, şi cugetarea lucidă. Acţiunile lui – de militar şi de apărător al limbii române şi istoriei Patriei sale – ne obligă să fim şi noi mai fermi, mai dîrji, mai chibzuiţi în ceea ce facem, cum conducem masele populare, ce vom lăsa viitorimii. Venirea dumnealui la Chişinău constituie un bun prilej de a-i cunoaşte opera scrisă. Ne aflăm într-o zonă militarizată, generatoare de stresuri continui, care sînt propagate agresiv pe aceste locuri minunate de către pretinşii fraţi de la Răsărit. De aceea, e bine că vin în Basarabia militari de peste Prut, precum este Radu Theodoru, scriitor prolific, care a abordat în romanul istoric Calea Robilor – Basarabia în flăcări şi soarta străbunilor noştri, ce au trăit şi şi-au confirmat vitejia sa în depărtatele secole ale Evului Mediu. Romanul face o legătură directă cu contemporaneitatea, demonstrînd că spiritul românesc pe pămînturile dintre Prut şi Nistru este viu şi are rădăcini adînci.

Prozatorul Nicolae Rusu, autor al romanelor Lia, Totul se repetă, Naufragiul, Al şaptelea simţ, a mărturisit că nu a cunoscut opera literară a lui R. Theodoru, de aceea i s-a deşteptat curiozitatea să citească („pe nerăsuflate”) romanul Calea Robilor – Basarabia în flăcări (cu un titlu intrigant!) şi, ulterior, a scris o recenzie despre el. N. Rusu a numit personajele principale ale romanului, timpul desfăşurării acţiunilor care este a doua jumătatea a sec. al XVII-lea, adică perioada de domnie în Moldova şi Ţara Românească a lui Duca Vodă (o perioada încurcată şi întunecată, despre care ştim prea puţin, cu toate că a fost evocată şi de clasicul literaturii noastre Mihail Sadoveanu în romanul istoric Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă). Dintre numeroasele personaje a fost amintit Mihalcea Hîncu din jud. Lăpuşna, răscoala din 1672, vecinii (polonezii, tătarii nohai), Miron Costin, Nicolae Milescu Spătarul, conducătorul răscoalei ţărăneşti din Rusia Stepan Razin. Romanul are mai multe planuri, prin aceasta devine foarte captivant, deoarece autorul intersectează ingenios realităţile de atunci cu cele de azi. Există o foarte frumoasă poveste de dragoste a eroului central – căpitanul de plai tighecean Mârzea Şoimul – şi graţioasa şi războinica Hurrem. N. Rusu a remarcat erudiţia, cunoştinţele enciclopedice ale autorului privind lumea de atunci, meticulozitatea descrierii comportamentului, vieţii de zi cu zi a păturilor înstărite, dar şi a celor sărace. Exemple de detalii se pot numi nenumărate, cu toate acestea R. Thedoru nu a inventat nimic. Sînt descrise localităţile şi împrejurimile lor pe care le cunoaştem şi noi. Unii cititori vor relectura romanul pentru a sesiza noi nuanţe, alte semnificaţii şi noi conotaţii. Romanul istoric Calea Robilor…, la care R. Theodoru a lucrat mai mulţi ani, la sigur, este o operă ce îl onorează.

Dr. în economie Vasile Şoimaru, conf. univ. la ASEM, care îl cunoaşte pe protagonistul nostru de cîţiva ani, şi-a amintit de întîlnirile sale cu viteazul erou al aerului, convorbirile acestuia despre cum se pregăteau operaţiile militare, cum acţionau pe front comandamentele german şi cele ale aliaţilor săi în încăierările crîncene de lîngă Stalingrad, Cotul Donului şi stepa calmucă în anii de grea cumpănă 1942-1943, dar şi următorii pînă la sfîrşitul războiului.

A fost prezent la lansarea cărţii şi Gheorghe Marin, scriitor, publicist, tatăl regretatei interprete Doina Aldea-Teodorovici, la fel un înflăcărat patriot şi propovăduitor al faptelor de vitejie ale străbunilor noştri şi nu numai. Vorbitorul a fost mişcat de cutezanţa lui R. Theodoru (care întruchipează pe cei care au păzit hotarele Patriei în anii de restrişte) de a trece Prutul şi a face cunoscuţi pe cititorii basarabeni cu un roman istoric destul de interesant şi captivant mai ales pentru tineri. Dl Gh. Marin i-a înmânat drept recunoştinţă lui R. Theodoru cărţi pe care le-a scos de sub tipar în ultimul timp şi care îi vor aduce aminte oaspetelui nostru despre călătoria efectuată pe acele locuri care îi dăinuie în memorie de acum cîteva zeci de decenii.

Cu un avertisment s-a prezentat în faţa publicului scriitorul şi publicistul Alexandru-Horaţiu Frişcu, directorul unei filiale a Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”. Dumnealui a reiterat că războiul mondial de la mijlocul sec. XX încă nu s-a sfîrşit: azi nu se folosesc în luptă mitraliere, tancuri, avioane, ci televiziunea, alte mijloace de informare în masă care induc în eroare populaţia republicii noastre.

Şi dr. hab. în medicină Aurel Dănilă a atras atenţia ascultătorilor că atît România, cît şi Republica Moldova sînt  infestate de comunism, de cărţile sovieticilor care au schimonosit, au strîmbat istoria noastră milenară şi de abia acuma populaţia îşi revine la normal, cînd apar scrieri ce redau adevăratul mers al evenimentelor, precum se întîmplă în lucrările lui R. Theodoru. Poporul român a trăit permanent în calea relelor, dar el este isteţ, îndemînatic, are un spirit critic de observaţie, de aceea credem că nu va pieri, aşa cum o vor unii denigratori, dar şi duşmani de-ai noştri de tot soiul şi dintotdeauna. Să se ştie: în Basarabia sînt români şi ei vor fi aici cît le-a hărăzit Dumnezeu.

Dr. în filologie Victoria Fonari, care a fost prezentă în fruntea unui grup de studenţi de la Facultatea de Litere a Universităţii de Stat din Moldova, a mărturisit că această întîlnire va rămîne în memoria discipolilor ei, dar şi a elevilor clasei a XII-a de la Liceul teoretic cu profil real „M. Marinciuc” din capitală, ghidaţi de profesoara de istorie Victoria Scutaru, căci ei au avut ocazia să vadă în faţă un adevărat maestru al cuvîntului care îmbină cu dibăcie sursele istorice cu realitatea de azi, prezentînd cititorilor precum sînt ei pînze desfăşurate ale genului scriitoricesc, văzute din perspectiva mai multor unghiuri de vedere.

Poetul şi publicistul Ionel Căpiţă, tulburat nespus de mult că a văzut un general român în carne şi oase, pe deasupra avînd atîta dragoste de conaţionalii săi, a recitat poezii patriotice din creaţia sa, dăruindu-i lui R. Theodoru un exemplar al cărţii Dangăt de dor cu o dedicaţie în stilul său inconfundabil.

A umplut atmosfera sălii în care se desfăşura evenimentul melodia Mulţi ani trăiască în interpretarea duetului Tudor Ungureanu şi Maria Stoianov, artişti bine cunoscuţi în republica noastră, dar şi peste hotare. Au răsunat şi alte cîntece ce alină inima românului, căci toţi au fost într-un gînd şi o simţire cu o dragoste neţărmurită faţă de ceea ce este sfînt pentru popor.

Ultimul a luat cuvîntul Radu Theodoru, care, profund emoţionat, a spus că romanul său vorbeşte de la sine şi este în consens cu toţi vorbitorii care l-au onorat cu prezenţa sa la lansarea de la Chişinău. Apoi dumnealui şi-a amintit despre luptele de rezonanţă istorică de la Corneşti, sat din apropierea Ungheniului, unde au căzut cu moarte de erou mulţi soldaţi români cînd au purces la eliberarea Basarabiei de sub ocupaţia sovietică. Basarabia pentru dumnealui este un pămînt sfînt, martir, iar Ordinul Mareşalului din 1941 rămîne a fi un ordin permanent… De asemenea, are o obligaţie de a ne avea în preajmă, trebuie să fim împreună, căci în unire ne este puterea de care avem nevoie atît de mult în aceste zile cînd la răsărit au început a zăngăni armele din nou. Radu Theodoru a vorbit foarte tulburător (aproape că i-au dat lacrimile), ne-a îndemnat să nu-i iertăm pe cei care dispreţuiesc limba română sau spun că Mihai Eminescu nu a creat nicio operă de valoare, iar Mihai Viteazul este un aventurier etc. Trebuie să avem în faţă exemplul unor eroi ai neamului precum a fost Alexandru Şerbănescu, un as al aviaţiei de vînătoare române în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, care a avut cel mai mare număr de victorii aeriene (47) din Forţele Aeriene Regale ale României.

Cu certitudine, tragem concluzia că avem nevoie de astfel de cărţi pentru educaţia tinerei generaţii. Ne sînt necesare  ca aerul! Ne-a procurat o plăcere deosebită această manifestare culturală, ascultîndu-l pe înaintatul în vîrstă, dar, totodată, tînăr cu duhul scriitor şi general de aviaţie Radu Theodoru. Romanul lui istoric Calea Robilor – Basarabia în flăcări ne-a răscolit sufletele. Această pînză panoramică din viaţa Basarabiei Evului Mediu o putem compara doar cu una de talie sadoveniană. Repetăm: avem nevoie de astfel de cărţi! Dar şi de autori – ca Radu Theodoru!

Revista BIBLIOPOLIS, nr.2, 2014