1. O conferinţă dedicată scriitorului Mihail Sadoveanu a avut loc la Biblioteca municipală „B. P. Hasdeu”

Chişinău, 9 nov. /MOLDPRES/. La Biblioteca municipală „B. P. Hasdeu” din Chișinău a avut loc astăzi o conferinţă omagială dedicată  lui Mihail Sadoveanu, prilejuită de împlinirea a 135 de ani de la naşterea scriitorului şi 100 de ani de la apariţia romanului „Neamul Şoimăreştilor”, relatează MOLDPRES.

În cadrul evenimentului a fost lansat volumul omagial „Mihail Sadoveanu, „fiul ţărăncii” din Verşeni”, semnat de un colectiv de autori – profesorul Gheorghe Pârlea din România, autorul proiectului, Vasile Şoimaru, Vlad Pohilă, Diana Vrabie şi Ana Nazarov.

Solicitat de MOLDPRES,  scriitorul şi publicistul  Vlad Pohilă a menţionat că volumul este rodul unei colaborări dintre un grup de scriitori de la Chişinău şi mai mulţi oameni de cultură din Verşeni, comuna Miroslăveşti,  judeţul Iaşi România, baştina Profirei Ursachi, mama scriitorului Mihail Sadoveanu.

La manifestare a participat o delegaţie de la Verşeni, în frunte cu primarul comunei Ionuţ Gospodaru.

În alocuţiunea sa scriitorul şi publicistul Vlad Pohilă a subliniat că această conferinţă omagială este un act de cultură şi, în acelaşi timp, de dreptate, pentru că este repusă în valoare creaţia lui Mihail Sadoveanu, opera căruia a fost supusă unor nefaste revizuiri. El a vorbit despre faptul că opera lui Sadoveanu a fost editată în perioada sovietică, atît la Chişinău, cît şi în alte oraşe din fosta URSS, în milioane de exemplare.

La rîndul său, scriitorul Nicolae Dabija a remarcat că opera lui Mihail Sadoveanu i-a luminat copilăria. „Noi am învăţat istoria şi limba română din cărţile lui Mihail Sadoveanu”, a accentuat Nicolae Dabija.

Tot aici a avut loc vernisajul expoziţiei de fotografii cu genericul „Pe urmele lui Mihail Sadoveanu” (autor – Vasile Şoimaru), precum şi al expoziţiei de carte organizate de instituţia-gazdă cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la apariţia romanului istoric „Neamul Şoimăreştilor”. Expoziţiile vor fi deschise pînă la 30 noiembrie.

Mihail Sadoveanu, nuvelist, romancier, academician şi om politic român, s-a născut la 5 noiembrie 1880 la Paşcani, România. A semnat  romanele „Neamul Şoimăreştilor”, „Fraţii Jderi”, „Zodia Cancerului”, „Venea o moară pe Siret” şi alte scrieri. S-a stins din viaţă la 19 octombrie 1961.

(Reporter N. Roibu, editor M. Jantovan)

http://www.moldpres.md/news/2015/11/09/15007618

 

Compania „Teleradio-Moldova” și “Vocea Basarabiei” despre eveniment:

http://www.trm.md/ro/cultura/biblioteca-municipala-b-p-hasdeu-gazda-expozi-iei-de-fotografii-in-memoriam-lui-mihail-sadoveanu/

http://www.voceabasarabiei.net/site/article/6372

 

  1. Mihail Sadoveanu – o viață și un nume pentru eternitate

Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” a invitat recent chișinăuienii în Sala cu Coloane Albe a Bibliotecii Centrale la un eveniment memorabil, organizând, în colaborare cu dr. Vasile Șoimaru, scriitor, publicist, maestru fotograf, o conferință omagială de comemorare a 135 de ani de la nașterea scriitorului Mihail Sadoveanu (n. 5 noiembrie 1880 – d. 19 octombrie 1961) și a 100 de ani de la prima apariție a romanului „Neamul Șoimăreștilor”.

1

Totodată a avut loc lansarea cărții Mihail Sadoveanu, „fiul țărăncii” din Verșeni, editată în cadrul unui proiect  realizat de un grup de autori: Gheorghe Pârlea (România, autor de proiect), Vasile Șoimaru (coordonator, autor imagini), scriitorul Vlad Pohilă; dr. Diana Vrabie; muzeograf Ana Nazarov, director Casei Memoriale „M.Sadoveanu” din Fălticeni și editată în Chișinău, la tipografia „Balacron”. Am menționa aportul colaboratorilor BM „B.P. Hasdeu” la editarea acestei cărți, redactor fiind Vlad Pohilă, iar lector, Valeriu Rață.

În cuvântul de deschidere a acestei manifestări culturale complexe dr. Mariana Harjevschi, director general al BM „B.P. Hasdeu”, a ținut să reitereze importanța scrierilor lui Mihail Sadoveanu, unul din cei mai prolifici și importanți scriitori români din prima jumătate a secolului XX. Dr. Mariana Harjevschi a mai menționat faptul, că expoziția de fotografii inedite Pe urmele lui Mihail Sadoveanu, realizată de maestrul fotograf Vasile Șoimaru și originala expoziție de carte din colecția Bibliotecii Centrale, cu genericulMihail Sadoveanu, corifeul literaturii române, vin să întregească biografia și portretul său literar, salutând oaspeții din România  și pe toți participanții la această activitate.

Conferința a fost moderată, cu multă ardoare, de Vlad Pohilă,  scriitor și publicist, remarcând că publicul prezent în sala bibliotecii asistă la un act de cultură, dar și la un act de dreptate – repunerea în actualitate a operei sadoveniene, supuse, în ultimele decenii, unei nefaste revizuiri.

A urmat prezentarea oaspeților din România, veniți de pe meleagurile copilăriei și adolescenței lui Mihail Sadoveanu, din comuna Miroslăvești, ei fiind cei care au în grijă să păstreze vie numele său în memoria acestor locuri: Ionuț Gospodaru, primar, Ion Hogaș, directorul școlii din Miroslăvești, Iulia Mărgărit, profesor universitar, cercetător al Academiei de Științe din București, Ion Pârlea, profesor de istorie, Gheorghe Pârlea, învățător, pensionar, Berinica Hogaș, educatoare la grădinița din aceeași localitate. Lor le-a fost adresat un „Bun venit!” în această clădire istorică a BM „B.P. Hasdeu”, în care au răsunat, la începutul secolului XX,  pașii lui Mihail Sadoveanu, odihnindu-se în acel „Hotel Suisse”, care era amplasat cândva în această clădire, mai multe notorietăți ale poporului român, cum ar fi  Nicolae Iorga, Georgee Enescu, Georghe Topârceanu, Maria Cebotari, Maria Tănase etc.

Despre volumul lansat, Mihail Sadoveanu, „fiul țărăncii” din Verșeni, ne-a vorbit cu fervență și emoții sufletești dl Gheorghe Pârlea, care a venit cu descrieri amănunțite a procesului de apariție și dezvoltare a unui proiect editorial inedit, acesta fiind deja al cincilea volum elaborat, proiect realizat și grație bunelor relații culturale ale miroslăvenilor cu reprezentanții intelectualității chișinăuiene. Au fost adresate mulțumiri scriitorilor care i-au onorat cu prezența, dornici să cunoască meleagurile sadoveniene – Vasile Șoimaru, Nicolae Dabija, Nicolae Rusu, Ion Iachim, Ionel Căpiță, artiștilor emeriți  Ninela Caranfil, Vasile Iovu  ș. a. Deosebite mulțumiri au fost adresate antreprenorului Costel Avram și soției sale, Liliana Avram, susținătorii financiari ai acestui proiect.

În cartea lansată autorii au prezentat primii ani de viață ai marelui povestitor, demonstrând că anume aici, în familie, pe când locuia în Verșeni, sat ce intră acum în  componența comunei Miroslăvești, tânărul Sadoveanu a simțit dragostea pentru folclor, pentru mitic, pentru istorie, pentru narațiune. Mama scriitorului, Profira Sadoveanu, fiind o bună povestitoare, a avut o influență majoră asupra educației și formării sale spirituale. Mai apoi familia Sadoveanu a trecut cu traiul în satul Pașcani, iar Mihail Sadoveanu descarcă multe amintiri  în cărțile sale, inserând acțiunile unor opere pe meleagurile copilăriei.

2

Scriitorul Mihail Sadoveanu a fost apreciat de criticii literari drept unul din cei mai mari evocatori ai istoriei românești, un grandios „poet în proză”. Chiar dacă, cu părere de rău, acum numele lui Mihail Sadoveanu este într-un con de umbră, el rămâne unul din exponenții principali ai literaturii române a secolului douăzeci. În încheierea discursului său dl. Gheorghe Pârlea a remarcat faptul că mulți scriitori români s-au format din „slova sadoveniană”, iar acest lucru nu trebuie de dat uitării.

Scriitorul Nicolae Dabija, în alocuțiunea sa, i-a mulțumit lui Mihail Sadoveanu pentru că i-a „luminat” copilăria, citindu-i de atunci, cu mult drag, scrierile sale istorice, care sunt adevărate capodopere ce merită să fie promovate în continuare.

În succinta sa comunicare dr. Vasile Șoimaru a menționat că încearcă în cărțile sale, în albumele și expozițiile de fotografii, să readucă în realitate, pentru urmași, trecutul poporului nostru, deoarece prea puțini cunosc adevărul despre trecutul glorios al falnicului popor român.

3

Îndeosebi a fost impresionat dl Vasile Șoimaru de lectura romanului „Neamului Șoimăreștilor”, încercând, mai apoi, să găsească o tangență cu genealogia numelui său. A început să colecționeze toate edițiile acestui roman și astfel, acum are în colecția sa personală peste treizeci de ediții.  Ele au și stat la baza  expoziției  Romanul  „Neamului Șoimăreștilor” – 100 de ani de la prima aparițieVizitatorii bibliotecii au avut posibilitatea de revedea multe ediții, pe care le-au citit și ei cândva.

La eveniment au fost prezenți peste o sută de chișinăuieni, inclusiv elevi ai Liceului Teoretic „Mihail Sadoveanu”, ghidați de Grigore Munteanu, directorul acestei instituții și studenți ai Colegiului Politehnic din Chișinău, ghidați de bibliotecara Liliana Gore.

Participanților, în special tinerilor, le-a și fost adresat îndemnul de a lectura operele sadoveniene, pentru a cunoaște mai bine istoria Țării, deoarece au ce învăța din ele. Iar în primul rând vor înțelege ce înseamă să fii un bun român.

Aviz! Expoziția de fotografii Pe urmele lui Mihail Sadoveanu va fi deschisă pentru publicul chișinăuian pînă în data de 20 noiembrie a.c., în timpul programului de funcționare a Bibliotecii Centrale.

https://bibliotecahasdeu.wordpress.com/2015/11/12/mihail-sadoveanu-o-viata-si-un-nume-pentru-eternitate/

 

 

 

 

  • CONFERINŢĂ OMAGIALĂ CONSACRATĂ

SCRIITORULUI MIHAIL SADOVEANU

 

Pe 9 noiembrie curent, în incinta Bibliotecii Centrale a BM „B.P. Hasdeu” s-a desfăşurat Conferinţa omagială consacrată împlinirii a 135 de ani de la naşterea scriitorului Mihail Sadoveanu şi a 100 de ani de la apariţia romanului istoric Neamul Şoimăreştilor. Programul manifestării culturale a cuprins: 1) lansarea volumului omagial Mihail Sadoveanu, „fiul ţărăncii” din Verşeni (autorul proiectului Gheorghe Pârlea); 2) vernisajul expoziţiei de fotografii cu genericul Pe urmele lui Mihail Sadoveanu (autor conf. univ. dr. Vasile Şoimaru); 3) vernisajul expoziţiei de carte 100 de ani de la apariţia romanului istoric „Neamul Şoimăreştilor”.

            În deschiderea evenimentului, Mariana Harjevschi, directorul general al BM „B.P. Hasdeu”, a salutat pe cei prezenţi în sală – oameni de cultură, elevi şi studenţi din municipiul Chişinău, precum şi oaspeţi sosiţi din comuna Miroslăveşti, judeţul Iaşi, România –, menţionînd că de data aceasta asistă la un eveniment important, incomparabil cu altele de felul acesta, deoarece îl omagiază pe clasicul literaturii române – scriitorul Mihail Sadoveanu, graţie căruia românii de pe ambele maluri ale Prutului pot savura de capodopere literare ca Neamul Şoimăreştilor (1915), Hanul Ancuţei (1928), Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă (1929), Baltagul (1930), Creanga de aur (1933), Fraţii Jderi (1935-1942), Anii de ucenicie (1944), Nada Florilor, amintirile unui pescar cu undiţa (1951), Nicoară Potcoavă (1952) ş.a.

Mihail Sadoveanu, scriitor (romancier, povestitor şi nuvelist), academician şi om politic român, s-a născut la 5 noiembrie 1880, la Paşcani, judeţul Iaşi. Tatăl său era avocatul Alexandru Sadoveanu, originar din Oltenia, iar mama, Profira Ursache, de obîrşie răzeşească, din satul Verşeni, judeţul Iaşi. Întrucît părinţii săi nu erau căsătoriţi, abia în 1891, Mihail este recunoscut oficial ca fiu al lui Alexandru Sadoveanu. Urmează gimnaziul „Alecu Donici” la Fălticeni, apoi cursurile Liceului Naţional din Iaşi. În 1900 s-a mutat la Bucureşti pentru a studia la Facultatea de Drept, dar a abandonat-o în favoarea unei intense şi fructuoase cariere literare. Fiind îndrăgostit de scris, în 1904, editează tocmai patru volume de proză deodată: Povestiri, Dureri înăbuşite, Crîşma lui Moş Precu şi Şoimii, în care tînărul condeier manifestă predilecţie deosebită pentru istorie. Nicolae Iorga va numi anul 1904 „Anul Sadoveanu”. Recunoaşterea în lumea culturală românească a venit ceva mai tîrziu – în 1921, cînd a devenit membru al Academiei Române. După cea de-a doua mare conflagraţie militară mondială, M. Sadoveanu, chiar dacă era un mason convins, îşi schimbă viziunile spre ideologia de stânga, fapt ce s-a învederat şi în unele scrieri afiliate curentului „realismului socialist”. În semn de mulţumire a fost numit succesiv preşedinte al Adunării deputaţilor (1946-1948), vicepreşedinte al prezidiului Marii Adunări Naţionale (1948-1961), membru în Comisia Constituţională pentru elaborarea Constituţiei din 1952. În 1949, este ales preşedinte al Uniunii Scriitorilor, i se acordă Premiul de Stat, apoi i se conferă şi titlul onorific de Erou al Muncii Socialiste. Scriitorul a murit la 19 octombrie 1961, la Vînători, la reşedinţa sa de vară de lîngă schitul Vovidenia, judeţul Neamţ, care astăzi e muzeu. Mormîntul lui se află la Cimitirul „Bellu” din Bucureşti, alături de Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale şi George Coşbuc.

„Sadoveanu este poate cel mai puternic poet al naturii pe care l-a avut literatura noastră. Senzaţia vizuală fiind la baza temperamentului său artistic, era şi natural ca scriitorul să procedeze prin descripţie: nu este, în adevăr, colţ al Moldovei de Sus care să nu fie înmărmurit într-o pagină a operei sale. Descripţia nu-i însă pur picturală, ci-i şi umanizată: ea este deci esenţial lirică…”, scria criticul şi istoricul literar Eugen Lovinescu, iar autorul monumentalei lucrări Istoria literaturii române de la origini pînă în prezent George Călinescu a specificat: „Esenţa operei lui Sadoveanu stă în dimensionalitate, în grandoare.” Despre M. Sadoveanu, care este considerat unul dintre cei mai importanţi prozatori români din prima jumătate a secolului XX, au mai scris: Savin Bratu (Mihail Sadoveanu, o biografie a operei, Bucureşti, 1963); Constantin Ciopraga (Mihail Sadoveanu, Bucureşti, 1963); Nicolae Manolescu (Sadoveanu sau utopia cărţii, Bucureşti, 1976); Pompiliu Marcea (Lumea operei lui Mihail Sadoveanu, Bucureşti, 1976); Profira Sadoveanu (Viaţa lui Mihail Sadoveanu. Copilăria şi adolescenţa, Bucureşti, 1976); Ion Vlad (Cărţile lui Mihail Sadoveanu, Cluj, 1981); Monica Spiridon (Sadoveanu: divanul înţeleptului cu lumea, Albatros, 1982); Fănuş Băileşteanu (Introducere în opera lui Mihail Sadoveanu, Craiova, 2001); Alexandru Paleologu (Treptele lumii sau Calea către sine a lui Mihail Sadoveanu, Iaşi, 2007), Dragoş Vicol (Mihail Sadoveanu sau Viziunea româneasca asupra lumii, Chişinău, 2000; Mihail Sadoveanu: de la biografia scriitorului la biografia neamului, Chişinău, 2003; Mihail Sadoveanu: valenţele etice şi estetice ale romanului istoric, Chişinău, 2005), Vlad Zbârciog (Sadoveanu sau Dorul de cel fără vîrstă…, Chişinău, 2006) ş.a.

Romanul istoric Neamul Şoimăreştilor de Mihail Sadoveanu a fost publicat pentru prima oară, în anii 1912-1913, în revista literară ieşeană Viaţa românească, iar în volum, în 1915, la Editura „Minerva” din Bucureşti. Acţiunea are loc la începutul secolului al XVII-lea, în timpul primei domnii în Moldova a lui Ştefan Tomşa al II-lea (1611-1615). Sursa principală de inspiraţie a romancierului a fost Letopiseţul Ţărîi Moldovei de la Aaron Vodă încoace al cronicarului Miron Costin (1633-1691), în care sînt relatate principalele evenimente istorice petrecute în timpul domniei lui Tomşa Vodă. Multe personaje ale cărţii sînt figuri istorice reale precum domnitorul Ştefan Tomşa, Doamna Elisabeta Movilă (văduva domnului Ieremia Movilă) şi fiii ei (Constantin şi Alexandru Movilă), viitorul domnitor Miron Barnovschi Movilă (pe care scriitorul în numeşte Simeon Bîrnovă, oştean moldovean din neam vechi de boieri, rudă cu Movileştii, dar devotat lui Tomşa Vodă), vornicul Nistor Ureche, vornicul bătrîn Bărboi şi fiul său, boierii polonezi (şleahtici) Ştefan Potocky şi Samuel Korecki, oşteanul turc Hussein-aga (trimis al sultanului), Cantemir-bei (hanul tătarilor din Bugeac) ş.a. Scriitorul a introdus şi personaje ficţionale cum ar fi Tudor Şoimaru (poreclit „Limbă-dulce” – căpitan de oşti, originar dintr-o veche familie de răzeşi din satul Şoimăreşti de pe malul Răutului) şi răzeşii şoimăreşteni, boierul Stroie Orheianu (boierul de la Murgeni) şi fiica sa Magda (fată frumoasă şi cu studii în Polonia), precum şi unii nobili polonezi.            Romanul Neamul Şoimăreştilor a fost primit cu elogii de criticii literari ai epocii, deoarece este un roman realist, iar eroii, conflictul, subiectul sînt luate din viaţa socială. Tema romanului o constituie Moldova în perioada de decădere de după moartea lui Ştefan cel Mare, cînd oligarhia boierească lacomă îi deposedează, prin violenţă, pe răzeşi de pămînturi. Ideea este că lupta pentru dreptatea socială este strîns împletită cu cea pentru libertate naţională. În roman elementele realiste se împletesc cu cele romantice, coordonatele istorice se interferează cu cele sociale, ceea ce constituia la acea vreme o noutate în literatura noastră. Nu în zadar poetul George Topîrceanu a considerat această timpurie, dar excelentă realizare a lui M. Sadoveanu, ca cel mai valoros roman istoric românesc publicat pînă la acel moment.

Scriitorul şi jurnalistul Vlad Pohilă, moderator al Conferinţei omagiale consacrată împlinirii a 135 de ani de la naşterea scriitorului Mihail Sadoveanu şi a 100 de ani de la apariţia romanului istoric Neamul Şoimăreştilor, redactor al volumului Mihail Sadoveanu, „fiul ţărăncii” din Verşeni, precum şi unul dintre coautorii lui, a remarcat că scopul manifestării este punerea în actualitate a operei lui Mihail Sadoveanu, care în ultimul timp este pe ne drept neglijat (pentru unele greşeli comise în perioada comunistă) în România, dar şi la noi, în Basarabia (de fapt, nu numai ilustrul scriitor a devenit o „victimă” a moderniştilor globalişti). Culegerea de articole care se lansează este un modest omagiu adus clasicului literaturii române, care a redat în operele sale dragostea sa mare faţă de poporul nostru. „Noi, dar nu alţii, trebuie să ne selectăm cărţile, valorile artistice. Nu e bine să acceptăm lecţiile celor care mai bine ar tăcea”, a reiterat Vl. Pohilă, felicitînd călduros toţi realizatorii acestui proiect editorial frăţesc.

Gheorghe Pârlea, poet şi eseist, fost învăţător în comuna Miroslăveşti, judeţul Iaşi, cel pe care prietenii, colegii îl califică, pentru cunoştinţele-i vaste, „academician”, este autorul studiului Mihail Sadoveanu, „fiul ţărăncii” din Verşeni, în orizontul verşenean, inclus în sus-numita culegere omagială. Dumnealui, care ne bucură cu prezenţa sa la Chişinău de acum a zecea oară, în ultimii doi-trei ani, a explicat asistenţei contextul trecerii Prutului de astă dată şi a prezentat oaspeţii sosiţi la Chişinău, la manifestarea de comemorare a lui Mihail Sadoveanu, care îşi trage rădăcinile de pe plaiurile văii rîului Moldova, anume din satul Verşeni, care azi se află în componenţa comunei Miroslăveşti, judeţul Iaşi. Iată cine sînt cei care nu ne uită şi împărtăşesc de cîte ori este nevoie gîndurile şi sentimentele noastre de afecţiune: Ionuţ Gospodaru, primarul actual al comunei Miroslăveşti; Liviu Aioanei, viceprimarul aceleiaşi comune; prof. Gelu Hogaş, directorul Şcolii gimnaziale din Miroslăveşti (prezentă şi soţia, dna Berinica Hogaş); preotul Romică Siminciuc, parohul Bisericii „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”; ing. Costel Avram, un mecenat al faptelor culturale din comună, sponsorul cărţii lansate (prezentă şi soţia, dna Lili Avram); prof. Ioan Pârlea, consilier local, coordonatorul Monografiei comunei Miroslăveşti, ş.a. Deci, este prezentă comuna Miroslăveşti „de la mic la mare”, cum s-a exprimat vorbitorul. Apoi a început a-şi depăna amintirile de pe cînd dr. Vasile Şoimaru, conferenţiar universitar la ASEM, îşi căuta strămoşii (şi i-a găsit!) pe meleagurile ieşene. A fost amintit grupul de intelectuali care au vizitat comuna Miroslăveşti (unii în repetate rînduri): poetul, prozatorul, publicistul, academicianul Nicolae Dabija; actriţa Ninela Caranfil, Artistă a Poporului; omul de cultură, jurnalistul Vlad Pohilă, scriitorii Nicolae Rusu, Ion Iachim, Ionel Căpiţă; Vasile Iovu, naist; Tudor Ungureanu, conducătorul grupului etno-folcloric „Ştefan Vodă” din Căpriana, Străşeni, ş.a. Ca urmare a colaborărilor frăţeşti (unice dintre o comună din România şi capitala Republicii Moldova, municipiul Chişinău) au fost scoase la lumina tiparului cinci cărţi (pînă la cea prezentă – un omagiu lui M. Sadoveanu –, s-au mai tipărit: Monografia comunei Miroslăveşti: despre oameni şi locuri, de un colectiv de autori, trei ediţii; Cotul Donului 1942: eroism, jertfă, trădare, autor al proiectului şi coordonator V. Şoimaru, două ediţii; O punte peste Prut şi albumului etnofotografic Miroslăveşti prin ochiul timpului nostru, autor al ultimelor două – Gh. Pârlea). Vorbitorul a expus pe scurt istoria apariţiei ultimei noutăţi editoriale, reiterînd cu lux de amănunte ce a reprezentat, ce a însemnat Verşeniul în viaţa şi creaţia scriitorului, care şi-a petrecut copilăria pe „pămîntul de la apa Moldovei”, „în acord” cu „ritualul vieţii ţărăneşti, cu legea inflexibilă a datinilor”. Au fost aduse la cunoştinţă unele date de care istoricii literari nu amintesc. M. Sadoveanu a moştenit în bună măsură trăsăturile mamei, facultatea de povestitor a moştenit-o tot de la ea – a fost o influenţă puternică, neexplicată asupra viitorului scriitor a unei femei simple de la ţară… Gh. Pîrlea a povestit cum a fost pictat portretul mamei, despre botezul săvîrşit la Verşeni, despre primii dascăli ai copilului Mihail care au fost bunicii pe linia mamei, despre primele plecări la pescuit şi vînătoare prin luncile locului. Însuşi scriitorul a evocat unele momente din viaţa sa în Cele mai vechi amintiri şi Anii de ucenicie. Toată creaţia sadoveniană are la temelie spiritualitatea verşeneană. Scriitorul („un poet în proză al peisajului moldovenesc”) fără să fi vrut a ridicat Verşeniului un monument. M. Sadoveanu e nemuritor, cu toate că în prezent se află într-un con de umbră (este evidentă contribuţia speculaţiilor la modă). Noi nu putem renunţa la acest titan al scrisului, deoarece opera lui este „o harpă, o ţiteră cu mii de strune”. „Majoritatea scrierilor lui M. Sadoveanu sînt predestinate eternităţii, iar cartea noastră – ce cuprinde doar 164 de pagini – nu este decît un elogiu modest adus renumitului maestru al cuvîntului”, a încheiat Gh. Pârlea, împătimitul cercetător al creaţiei înaintaşului nostru.

În luarea sa de cuvînt dr. Vasile Şoimaru, publicist şi maestru fotograf, tot dumnealui coordonator al proiectului editorial, dar şi autor al imaginilor din Iconografie, a menţionat că romanul Neamul Şoimăreştilor („care este o carte despre noi, despre oamenii din Basarabia”) i-a marcat viaţa. După ce l-a citit, a început să caute şi alte scrieri de M. Sadoveanu, iar mai tîrziu a urmat descoperirea documentelor ce confirmă vieţuirea în realitate, pe locurile descrise, a strămoşilor săi. În prezent, V. Şoimaru este posesorul a 30 de ediţii ale romanului Neamul Şoimăreştilor, toate expuse pe o masă în faţa publicului, iar doritorii au avut ocazia de a le răsfoi. Dumnealui a mai informat că s-au făcut deja cinci lansări ale volumului Mihail Sadoveanu, „fiul ţărăncii” din Verşeni şi ele vor continua.

Poetul, prozatorul, publicistul acad. Nicolae Dabija, redactorul-şef al săptămînalului Literatura şi arta, a început relatarea sa cu o comparaţie a generaţiei actuale (a celor care preferă SMS-urile, Facebook-ul etc.) cu cea din anii postbelici, cînd a copilărit, iar părinţii îl lăsau „în grija unei cărţi”. Generaţiile mai vechi citeau cărţi, cu cărţile bune deveneau şi ele mai bune. „Mihail Sadoveanu a luminat copilăria mea, precum şi a multor copii care îi citeau povestirile şi romanele. El este un scriitor mare, chiar dacă a comis unele greşeli; a făcut-o numai că a vrut ca neamul românesc să supravieţuiască, a încercat în felul acesta să apere poporul. Mihail Sadoveanu a fost în Basarabia, însemnările sale de călătorie le-a numit Drumuri basarabene, iar pe 28 iunie 1940 a protestat împotriva ocupaţiei Basarabiei de către URSS. Comuniştii ulterior i-au ars cărţile din bibliotecile mari, dar şi din cele particulare (după modelul nazist) numai pentru faptul că erau scrise în limba română, de aceea acum este iubit, citit şi studiat la noi – nu-l citesc şi nu-l pot suferi numai ignoranţii. Evenimentul de astăzi este o nouă surpriză pentru noi a lui Vasile Şoimaru – scopul căruia este să românizeze românii (din Ţară şi de pretutindeni)”, a spus acad. N. Dabija.

Prof. dr. Iulia Mărgărit, de la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” al Academiei Române, Bucureşti (soroceană, refugiată cînd era mică), a explicat unele aspecte lingvistice ale scrierilor sadoveniene. Din punctul de vedere al dumneaei, „în Basarabia toate drumurile duc la Ştefan cel Mare şi Sfînt – domnitor care este un model de corectitudine pentru toţi oamenii de bună-credinţă”. În continuare I. Mărgărit a comunicat: „Răzeşii lui Ştefan cel Mare s-au stabilit în Basarabia, iar noi sîntem urmaşii lor. Vasile Şoimaru a făcut un lucru formidabil că şi-a găsit strămoşii (e bine ca urmaşii să-şi cunoască rădăcinile!). Mihail Sadoveanu a fost permanent în preajma ţăranilor, le-a înţeles stările sufleteşti şi doleanţele lor, de fiecare dată i-a apreciat pentru exprimarea gîndurilor frumoase. Ţăranii noştri sînt admirabili – au păstrat tradiţiile strămoşeşti, au avut şi au în prezent reguli de organizare a vieţii sociale, au ştiut cum să-şi crească copiii şi să-i scoată în lume. O, cît de superiori sînt unii ţărani şi în zilele noastre! Cărţile pe care le tipărim sînt anume pentru ei… Opera lui Mihail Sadoveanu trebuie citită, iar scriitorul – respectat şi omagiat…”

Boris Movilă, ex-vicepreşedinte al Comitetului pentru Cinematografie, ex-redactor-şef al Studioului „Moldova-Film”, redactor de carte, publicist, scenarist şi traducător, a dat frîu liber amintirilor sale de pe cînd a activat la editurile din anii ’50-’60 ai secolului trecut. A povestit cum au devenit posibilă editarea operelor unor scriitori români – Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, Ion Creangă, Bogdan Petriceicu Hasdeu, George Coşbuc, Ion Luca Caragiale ş.a., inclusiv Mihail Sadoveanu – în Basarabia sub regimul sovieto-comunist.

Ionuţ Gospodaru, primarul comunei Miroslăveşti, a menţionat că oamenii locului, dar şi Vasile Şoimaru cu echipa sa de entuziaşti din Chişinău, îl inspiră permanent la lucruri frumoase întru binele societăţii. Puntea culturală care s-a statornicit, va fi păstrată ca şi în viitor să se realizeze fapte demne de a fi reţinute de posteritate.

Naistul Vasile Iovu, cel care a cutreierat împreună cu Vasile Şoimaru locurile unde a copilărit M. Sadoveanu, a interpretat o suită de melodii populare.

Paşii lui M. Sadoveanu ne poartă prin toată Moldova. Opera lui vastă ne face să-i calcăm pe urme şi să privim ca în oglindă la lumea creată de el. Doar că alergînd oricît de repede tot nu ne-ar ajunge timp să le vedem pe toate. Peste prezent şi viitor se aşterne imaginea măreaţă a unui prozator prolific, autor al unor volume memorabile.

În genere, M. Sadoveanu este un fenomen artistic complex, a fost unul dintre cei mai productivi scriitori români şi se socoate creatorul romanului istoric românesc – scenele istorice se desfăşoară ca un spectacol încîntător, personajele literare (surprinse în infinite ipostaze şi întruchipări) sînt plasate într-un spaţiu epopeic, legendar şi mitic, iar originalitatea descrierilor constă în capacitatea lor de a se contopi cu lumea evocată. Temele mari ale prozei sale sînt: istoria românilor, viaţa satului, evocarea chipurilor legendare, iar scrierile autobiografice constituie o valoare documentară inestimabilă. Pana lui ne poartă prin întreg universul românesc de-a lungul istoriei noastre milenare. Evenimentele din romanele, povestirile, nuvelele sale sînt descoperite şi descrise cu o măiestrie neîntrecută – dovada unui talent uriaş, care îl va ţine sute de ani înainte pe culmile artistice ale românimii. Desigur, în creaţia lui s-au regăsit influenţe ale curentelor literare dominante în România perioadele respective, începînd cu cel semănătorist, apoi poporanist şi terminînd cu realismul socialist. Însă, a fost caracterizat de critica literară drept un realist cu viziune romantică şi un romantic care aduce detalii ca un realist, un contemplativ. Faptul că în prezent este supus unei campanii de presă şi unor gesturi de intimidare fără precedent (cu ştiinţă, dar şi cu neştiinţă) nu îi scade din valoarea pe care o are. Cîndva a fost apărat de marii intelectuali ai ţării G. Călinescu, M. Ralea, L. Rebreanu, E. Lovinescu, Al. Philippide, A. Oţetea, C. Rădulescu-Motru, Ş. Cioculescu etc., astăzi este rîndul nostru să-i ţinem apărare.

Spunem, cu certitudine, că a cunoaşte opera lui Mihail Sadoveanu pare să însemne un act de purificare a sufletului. Înţelegerea măreţiei celui care a fost supranumit „Ceahlăul prozei româneşti” sau „Ştefan cel Mare al literaturii române”, ori „al treilea mare Mihai din istoria poporului român” devine o acţiune de curaj şi o victorie asupra ignoranţei ce ne macină tot mai mult sufletele.

Valeriu RAŢĂ

 

01. Ungheni (1)

Picture 1 of 70