ZAMFIRA MIHAIL LA O FRUMOASĂ ANIVERSARE

 Azi, 15 iunie 2017, cornoveanca de onoare, prof. dr. ZAMFIRA MIHAIL, rotungește cea mai frumoasă vârstă. Noi, cornovenii și prietenii ei de pretutindeni îi dorim multă sănătate și tot binele din lume; Să ne bucure în continuare cu multe alte cărți care devin raritate bibliografică de la apariție… LA MULȚI ANI, SORĂ DRAGĂ! Să ne vedem cât mai des la baștina tatălui și a bunicului, la Cornova și Chișinău! Vă așteptăm cu drag!!!                               

Câteva repere biobibliografice despre dna Zamfira Mihail:      

Lingvist, etnolog, paleolog şi bibliograf, filolog, doctor în filologie, profesor universitar şi cercetător ştiinţific în domeniul lingvisticii comparate şi al slavisticii.       

     S-a născut la 15 iunie 1937, la Chişinău, în familia preotului savant Paul Mihail şi a preotesei Eugenia.

    A absolvit Şcoala medie de fete Nr. 1 din Iaşi (1954). Licenţiată cu diplomă de merit a Facultăţii de Filologie a Universităţii „Al.I. Cuza” din Iaşi, specialitatea limba şi literatura română (1958). În 1974 a susţinut teza de doctor în filologie cu tema „Terminologia portului popular românesc”. Studii de stagiere: bursă Deutsche Akademische Auslandamt (1968, Freiburg, Germania) şi International Summer School (1974, Salonic, Grecia). În anii 1958-1971 activează în calitate de cercetător ştiinţific la Filiala din Iaşi a Academiei Române. În 1971 este încadrată prin concurs cercetător ştiinţific la Institutul de Studii Sud-Est Europene din Bucureşti, în anii 1991-2000 cercetător ştiinţific principal. În 1999 este atestată conferenţiar universitar, iar peste doi ani profesor universitar, specialitatea lingvistică generală şi istoria limbii române, la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii „Spiru Haret” din Bucureşti. Şefă a Catedrei de filologie la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii „Spiru Haret”. Predă cursul de „Lingvistică generală” şi cursul special „Civilizaţia cărţii, tehnica redactării”. A scris, a coordonat şi a redactat în colaborare cu colegii câteva manuale pentru studenţi. Visiting Professor la Cursurile internaţionale pentru tinerii lingvişti, organizate de Academia Bulgară de Ştiinţe, Loveci (1988). Profesor invitat la Universitatea de Stat din Moldova (1991).

    A  inţiat cercetările de etnolingvistică românească şi comparată sud-est europeană. Autoare a peste 400 de articole şi studii, publicate în ţară şi în străinătate, multe în limbi de circulaţie internaţională, care reprezintă contribuţii de lexicologie, etimologie, geografie lingvistică pentru istoria limbii române şi a civilizaţiei populare româneşti în context comparat sud-est european. Abordarea interdisciplinară s-a concretizat şi în colaborarea Zamfirei Mihail la lucrări colective de mare amploare, precum „Istoria gândirii şi creaţiei ştiinţifice şi tehnice româneşti” (1982) şi la anchete internaţionale precum cea condusă de A. Guillon (Paris), 1982-1986, privind forma şi denumirea uneltelor în Balcani în sec. XIII-XVIII, la care a alcătuit partea românească cu un eşantion de 5000 termeni şi 400 ilustraţii.

     O altă direcţie de cercetare a fost şi rămâne cea a istoriei limbii române, editând manuscrise şi studiind limba folosită în scrierile lui Ion Neculce, Nicolae Milescu Spătarul, Samuil Micu, Iordache Golescu etc. În ultimele decenii e preocupată de studierea limbii române din Basarabia, secolul al XIX-lea. De asemenea, a editat un manuscris inedit de literatură parenetică din Basarabia (cca 1865), care atestă continuitatea şi unitatea limbii române din toate provinciile româneşti. Consideraţiile sale despre metodologia interdisciplinară în cadrul câmpurilor onomastiologice îmbinând investigaţia lingvistică cu cea etnologică reprezintă o nouă direcţie în ştiinţa românească, fiind apreciată de Al. Rosetti, Al. Graur, M. Sala, Al. Niculescu, Jean Mazaleyrat (Sorbona), Jan Šabršula (Praga), M. H. Mladenov (Sofia) etc.

    A fost redactor responsabil  al Buletinului Institutului de Studii Sud-est Europene „Cercetări de istorie şi civilizaţie sud-est europeană”. Face parte din Comitetul de redacţie al „Revue des études sud-est européennes” şi din Comitetul de redacţie al revistei „BiblioPolis”, Chişinău; din Comitetul naţional al Asociaţiei Internaţionale de Studii Sud-Est  Europene (AIESEE), UNESCO. Organizatoare, participantă, şi raportoare la numeroase congrese şi simpozioane naţionale şi internaţionale ştiinţifice (1996, 1998, 2000, 2002, 2004), de etnolingvistică comparată sud-est europeană.

    Membră a Societăţii Române de Lingvistică, membră a Asociaţiei slaviştilor din România, membră a Comisiei de Etnologie a Academiei Române, membră a Asociaţiei Internaţionale de studii sud-est europene. Membră şi reprezentantă a României în Consiliul Ştiinţific al SIEF (Société Internationale d’Ethnographie et de Folklore). Preşedinte de onoare al Societăţii bibliofililor din Republica Moldova.

    Premiul Timotei Cipariu al Academiei Române (1978), pentru lucrarea „Terminologia portului popular românesc în perspectivă etnolingvistică comparată sud-est europeană”; Premiul B.P. Hasdeu al Academiei Române (1990, împreună cu colectivul ce a realizat transliterarea ştiinţifică pentru ediţia aniversară a „Bibliei de la Bucureşti 1688” (1988). Pentru lucrarea de unicat „Acte în limba română din Basarabia, 1812-1840”, împreună cu Paul Mihail, i-a fost decernat premiul „Eudoxiu de Hurmuzaki” (1993). Premiul „Ethnos” (2000) pentru întreaga activitate de cercetare în domeniul lingvisticii comparate şi contribuţiile remarcabile în etnolingvistică şi antropologia culturală, acordat de Fundaţia Culturală „Ethnos”. Premiul  Naţional Galex”, acordat de Biblioteca Naţională a Republicii Moldova (2014).Cetăţean de onoare al satului Cornova, Ungheni.
Zamfira Mihail rămâne a fi o fiică demnă a Basarabiei, o permanenţă a acestui pământ mult pătimit.

      Din Calendar Naţional 2017”

 

 

” O fiică demnă a Basarabiei – Zamfira Mihail ”

Dumnezeu i-a hărăzit să vadă lumina zilei la Chişinău (numele complet de botez – Eugenia-Zamfira), într-o familie de intelectuali de elită – a remarcabilului preot savant Paul Mihail şi a preotesei Eugenia Mihail, fapt ce nu a putut să nu se imprime – şi s-a imprimat multiaspectual – în de­stinul ei. Voia întâmplării a făcut să cunosc această familie de pe când ambii eram copii. De pe atunci, în arhiva familiei noastre avem o fotografie veche, pe care o considerăm una de raritate nu atât din considerentul că este veche, are mai mult de şase decenii, cât pentru faptul că acea copiliţă din imagine e dumneaei, pe atunci Zamfirica… Poza este făcută în pragul casei unde trăia – casa parohială a Soborului Vechi, al cărui paroh, în acei ani, era tatăl ei. Cei doi tineri aşezaţi pe prag alături de copiliţă sunt doi elevi la şcoala de cântăreţi – unul e fratele meu Alexandru, al doilea e viitorul tată al viitoarei poete Leonida Lari. Alexandru şi încă un frate al meu, Nicolae (acesta era elev la Liceul Comercial), împreună cu alţi câţiva tineri, stăteau în gazdă în vecinătatea casei Părintelui şi deseori comunicau cu fiica lui, aşa încât ea îi cunoştea bine. Despre cei doi din fotografie, fetiţa chiar a compus un fel de strigătură: „Tipa mare, Tipa mic, Madan şi Tuchilatu!”, pe care avea obiceiul s-o cânte, sărind într-un picior prin curte. Părintele Paul Mihail era şi director al şcolii de cântăreţi şi, atunci când fratele Alexandru s-a îmbolnăvit şi a murit de timpuriu, a venit la Truşeni împreună cu 20 de elevi pentru a face prohodul colegului decedat, fapt pe care îl menţionează în cunoscutul său Jurnal. De altfel, erau apropiaţi şi cu tatăl meu, Constantin Madan, dascăl la biserica de la Truşeni, şi se întâlneau de fiecare dată când tata se ducea la Chişinău. Odată, tata m-a luat şi pe mine şi m-a dus de mână la deschiderea Muzeului Bisericesc, eveniment la care părintele Paul Mihail a contribuit în cea mai mare măsură. Un exponat pe care l-am văzut atunci îmi stă şi acum în faţa ochilor: o tulpină de copac despicată, în mijlocul căreia se profilau foarte distinct contururile unei cruci de culoare neagră. Mai târziu, de la fratele Nicolae am auzit că, atunci când Mareşalul Antonescu a fost la Chişinău şi a vizitat muzeul, stând în faţa acelei cruci din tulpină, a întrebat: „Părinte, nu-i o mistificare?”, la care a fost asigurat că există cercetări ale unor experţi şi acestea confirmă că nu-i nici o mistificare – e pur şi simplu o minune… Iată în ce atmosferă au trecut la Chişinău anii de copilărie ai Zamfirei Mihail.

Refugiată după 1940 în România împreună cu părinţii, a avut de suferit toate consecinţele stigmatului „fiică de preot”, la fel cum le-au avut de suferit şi în Basarabia copiii de preoţi, fiind marginalizaţi de regimul comunist ateist. Doar excelenta educaţie şi distincta nobleţe creştinească au ajutat-o să depăşească umilirile şi subaprecierile, în 1958 devenind licenţiată cu diplomă de merit a Facultăţii de Filologie a Universităţii „Al.I. Cuza” din Iaşi, specialitatea limba şi literatura română. În plus, a reuşit să facă preţioase studii de stagiere în Germania (bursa Deutsche Academische Auslandamt, 1968) şi în Grecia (bursa International Summer School, 1974), după care, în 1974, a susţinut teza de doctor în filologie cu tema „Terminologia portului popular românesc”.

În 1991, la Chişinău a fost în vizită o delegaţie de la biblioteca judeţeană „Gh. Asachi” din Iaşi în frunte cu Liviu Moscovici, pe care am îndrăznit să-l întreb dacă nu cunoaşte familia Mihail. A trecut doar o săptămână după plecarea dumnealui, când am fost contactat la telefon de însuşi Părintele, care m-a şi invitat în ospeţie. În felul acesta, am avut posibilitatea să le vizitez casa de la Bucureşti, în care, timp de 10 zile, am comunicat şi cu avva Paul Mihail, şi cu preoteasa Eugenia, şi cu fiica lor Zamfira, găsindu-i pe toţi trei oameni de o deosebită cumsecădenie şi cultură, de care de atunci m-a legat o rară prietenie sufletească. Bineînţeles, i-am invitat şi eu în ospeţie, şi ei, spre bucuria mea, au venit, Părintele Paul Mihail făcând notiţe despre aceasta în Jurnalul său. De altfel, toţi basarabenii care au avut prilejul să le viziteze casa de pe strada Zefirului, 22 au trecut printr-o aleasă şcoală a adevăratei omenii şi cred că lecţiile însuşite între pereţii ei nu le vor uita niciodată, la fel cum nu le voi uita nici eu. Ceea ce era deosebit de impresionant – trăitorii în această casă munceau cu o perseverenţă excepţională, fără zile de odihnă.

Acestui spirit de neîncetată trudă i-a dat viaţă Paul Mihail. În anul 1940, sub auspiciul Academiei Române, Părintele Paul Mihail a editat cartea „Tipărituri româneşti în Basarabia”, pentru care a fost menţionat cu Premiul „Năsturel”, premiu foarte prestigios pentru un preot tânăr, cum era el atunci, şi care a devenit carte de referinţă în cultura românească, dar şi un fericit punct de start în cariera sa de cercetător. Tot ceea ce a urmat să scrie şi să cerceteze mai târziu s-a referit, în temei, la baştina sa, adică la Basarabia, întreaga viaţă consacrându-şi-o, în fond, argumentării documentare a românităţii Basarabiei, fiecare nouă lucrare fiind unică pentru ştiinţa şi cultura noastră. În acest sens, Dan Simionescu va constata, pe bună dreptate: „Câţi au făcut un asemenea gest de mare însemnătate istorică, culturală, prin care istoria poporului nostru să fie îmbogăţită cu asemenea documente preţioase? Eu nu cunosc pe altcine­va…”. În această muncă făcută cu multă jertfire de sine, Părintele Paul Mihail permanent a avut-o ca sprijin pe fiica Zamfira Mihail, care l-a ajutat să-şi ducă la capăt opera sa, ea fiind model de atitudine în relaţia fiică-tată. Altfel nici nu putea fi, dacă ţinem cont de fundamentul moral pe care s-a constituit ca perso­nalitate. În plus, ca şi tatăl său, dumneaei are darul de a investiga, de a asocia, de a analiza, de a aşeza fiecare lucru şi fapt anume la locul lui, aceste calităţi dându-i posibilitate să iniţieze de sine stătător cercetări de etnolingvistică românească şi comparată sud-est europeană, fiind, de fapt, fondatorul acestei noi direcţii în ştiinţa românească, înalt apreciată de Al. Rosetti, Al. Graur, Gr. Brâncuş, M. Sala, Al. Niculescu, Jean Mazaleyrat (Sorbonna), Jan Šabršula (Praga), M. Mladenov (Sofia). Monografia „Terminologia portului popular românesc în perspectiva comparată sud-est europeană” (1978) constituie o realizare deosebit de valoroasă a lingvisticii româneşti şi un aport inedit în domeniul geografiei lingvistice. Cele peste 100 de studii publicate în ţară şi în străinătate, multe în limbi de circulaţie internaţională, sunt contribuţii de lexicologie, etimologie, geografie lingvistică pentru istoria limbii române şi a civilizaţiei populare româneşti în context comparat sud-est european, lucru la fel de o deosebită importanţă, ţinând cont de faptul că popoarele din regiunea balcanică nu pot fi cercetate separat unele de altele, deoarece ele s-au dezvoltat în albii istorice învecinate, cu o permanentă interpătrundere a modului lor de viaţă, a culturii în general. În acest sens, abordarea interdisciplinară s-a concre­tizat şi în colaborarea Zamfirei Mihail la lucrări colective de mare amploare, precum Istoria gândirii şi creaţiei ştiinţifice şi tehnice româneşti (1982) şi la anchete internaţionale, precum cea condusă de A. Guillon (Paris, 1982-1986), privind Forma şi denumirea obiectelor în Balcani în sec. XIII-XVIII, la care a alcătuit partea românească cu un eşantion de 5000 termeni şi 400 ilustraţii. În 1990-91, când, în sfârşit, s-a schimbat regimul ideologic de pe ambele maluri ale Prutului, după care au început să fie deschise secţiile de carte interzisă, dna Zamfira Mihail – energică, inimoasă şi foarte competentă – a cercetat toate colecţiile puse la dispoziţia savanţilor atât în Iaşi, Bucureşti, cât şi în Chişinău, lucru ce a făcut posibilă completarea bibliografiei lucrării de unicat „Acte în limba română din Basarabia, 1812-1840”, ea mai scriind şi un cuvânt înainte şi un studiu introductiv, în care vorbeşte despre apariţia şi dezvoltarea cărţii româneşti în Basarabia în această perioadă. Au mai fost scrise şi alte studii la tema dată, însă doar cel semnat de Zamfira Mihail poate fi numit unic în deplinul înţeles al acestui cuvânt. Actele incluse în volum sunt un extraordinar de valoros patrimoniu, care ne demonstrează continuitatea limbii române în Basarabia şi atitudinea sistemului ţarist faţă de populaţia băştinaşă, sistem ce urmărea scopul de deznaţionalizare şi rusificare a ei. Premiul Eudoxiu de Hurmuzachi decernat tatălui şi fiicei (1993) pentru acest preţios volum este pe deplin îndreptăţi şi binemeritat de uimitor de fructuosul lor tandem ştiinţific. Zamfira Mihail a editat încă un manuscris inedit de literatură parenetică din Basarabia (cca 1865), care de asemenea atestă continuitatea şi unitatea limbii române în provinciile româneşti. În mod special a cercetat limba scrierilor lui Ion Neculce, Nicolae Milescu Spătaru, Samuil Micu, Iordache Golescu etc. Împreună cu Virgil Cândea, a citit prelegeri în faţa studenţilor filologi de la Universitatea din Chişinău, iar în 1997 a organizat un simpozion ştiinţific cu tema „Cultura românească din Basarabia în secolul XIX” al doctoranzilor care studiau atunci la Bucureşti. Cu alte cuvinte, putem considera că Zamfira Mihail este una dintre cele mai competente, cele mai rodnice şi mai valoroase cercetătoare ale limbii române din Basarabia în secolul XIX, scrierile ei fiind foarte serios argumentate din punct de vedere factologic şi ştiinţific. Mai mult, Zamfira Mihail a creat un sistem, o viziune privitor la limba română în Basarabia, care este o puternică armă de combatere a actualului moldovenism primitiv. După cum am menţionat şi mai sus, ca fiică de preot, în mare măsură a fost marginalizată, şi totuşi, nimeni n-a reuşit să-i zădărnicească activitatea de cercetare de care este preocupată, din 1971, în cadrul Institutului de studii sud-est europene de la Bucureşti. După 1990 însă, calităţile şi capacităţile îi sunt apreciate la justa valoare, ea devine cercetător ştiinţific principal, apoi, în 1999, este atestată în calitate de conferenţiar universitar, peste un an – pro­fesor universitar, specialitatea Lingvistica generală şi Istoria limbii române la Universitatea „Spiru Haret”, în prezent fiind aici şef de catedră, docent, profesor, cu toate titlurile ştiinţifice pe care le merită. Predă Cursul de lingvistică generală şi cursul special Civilizaţia cărţii, tehnica redactării. Este un savant polivalent: lingvist şi etnolog, bibliolog şi paleograf, istoric al limbii române, istoric al cărţii, un foarte interesant publicist, polemist de calitate în ştiinţă şi în discuţii, deţinătoare a mai multor premii (Timofei Cipariu, B.P. Hasdeu, Etnos ş.a.). Este întotdeauna plină de energie, aş zice, de elan pur şi simplu tineresc, femeie frumoasă şi la suflet, şi la chip, foarte comunicabilă şi extraordinar de simplă, în orice împrejurări creând în jurul său o atmosferă agreabilă. În numele memoriei tatălui, Zamfira Mihail continuă să ţină legătura cu corno-venii, fiind şi cetăţean de onoare al Cornovei. Patronează liceul din localitate, care de mai mulţi ani poartă numele Părintelui Paul Mihail, din salariul său repartizând anual patru burse pentru cei mai buni la învăţătură, pe contul său organizează pentru elevi diferite excursii. Părintele avva Paul Mihail are tot temeiul să se mândrească de succesele fiicei şi acolo unde se află acum – în lumea celor drepţi. La fel cum avem acest temei şi noi, basarabenii, în mijlocul cărora s-a născut şi a copilărit ilustra savantă Zamfira Mihail.

Ion MADAN

Revista de cultură creștină LUMINĂTORUL

#Ion Madan- ” O fiică demnă a Basarabiei – Zamfira Mihail ”

 

 

Zamfira MIHAIL (n.1937, Chişinău), cercetător ştiinţific: istoria limbii române (etimologie, lexicologie), etnolingvistică comparată sud-est europeană, slavistică, filologie, bibliografie, specialist în paleografie, doctor în filologie (1974), profesor universitar (2000).

 

            Cercet. şt. la Inst. de lingvistică, istorie literară şi folclor-Iaşi (1958 – 1971); cercet. şt. (principal, III, II, I) la Institutul de studii sud-est europene al Academiei Române din Bucureşti (1971 – 2000); conf.univ. Fac. de Istorie, Universitatea Bucureşti (1992 – 1999); prof. univ. Fac. Litere, Univ. „Spiru Haret” din Bucureşti (2000 – 2009);  cercet. şt. princ. I onorific din 2000 până în prezent la Institutul de studii sud-est europene al Academiei Române.

 

DISTINCŢII, DEMNITĂŢI:    

    1978 Premiul “Timotei Cipariu” al Academiei Române pentru lucrarea Terminologia portului popular  românesc în perspectivă etnolingvistică comparată sud-est europeană, Ed. Academiei, l978.

     1988  Premiul “B.P.Hasdeu” al Academiei Române,  pentru ediţia BIBLIA 1688 – acordat în 1990 (a făcut parte din colectivul care a realizat transliterarea ştiinţifică). 

     1993   Premiul “Eudoxiu de Hurmuzaki”, împreună cu Paul Mihail, pentru lucrarea  Acte în limba română din Basarabia, 1812-1830,  vol. I,  Ed. Academiei, 1993.

      2000 Premiul “Ethnos” «pentru întreaga activitate de cercetare în domeniul lingvisticii comparate şi contribuţiile remarcabile în etnolingvistică şi antropologie culturalîă», acordat de Fundaţia culturală “Ethnos”.

      2010  Premiul Salonului Internaţional al Cărţii, Chişinău.

      2014  Premiul  Naţional  Galex  acordat de Biblioteca Naţională a R. Moldova.            

 

Membră a mai multor Societăţi savante. Preşedintă de onoare a Societăţii bibliofililor « Paul Mihail » din R. Moldova. Participantă şi raportoare la numeroase Congrese internaţionale, organizatoare a numeroase Simpozioane Internaţionale.

 A fost redactor responsabil  al Buletinului Institutului de studii sud-est europene “Cercetări de istorie şi civilizaţie sud-est europeană”.

Face parte din Comitetul de redacţie al “Revue des études sud-est européennes” şi din Comitetul de redacţiei al  revistei „BiblioPolis”, Chişinău. 

Face parte din Comitetul Naţional al Asociaţiei Internaţionale de Studii Sud-Est  Europene  ( AIESEE ) – UNESCO.

 

30 mai 2017

 

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografia lucrărilor tipărite de prof.univ.dr.,

cercet.şt. princ. I onorar ISSEE –  Zamfira MIHAIL

şi a referinţelor despre ele

(continuă Bibliografia din  lucrarea 155 de cărţi într-o carte,

 Chişinău, 2010)

 

 

2 0 1 7

 

  1. Antim Ivireanul, Predici, în manuscris inedit din Basarabia (1824), ediţie critică, studiu introductiv, note de Zamfira Mihail şi Paul Mihail / şi facsimil/, Editura Academiei Române şi Editura Istros a Muzeului Brăilei „Carol I”, Bucureşti – Brăila, 2017, 650  p.

 

  1. Rădăcinile identităţii noastre. Istoricul cornovean Dimitrie Ursu, în „Literatura şi Arta” nr.9 (3730) din 2 martie 2017, p.2.

 

2 0 1 6

 

  1. Istoriografia despre cultura românească din Basarabia în sec. al XIX-lea, Ştefan Ciobanu, în Cultură şi istorie la Est de Carpaţi în perspectivă sud-est europeană (sec. XV – XX ), <Materialele Conferinţei ştiinţifice internaţionale din 30 martie 2015, Chişinău> (coord. A. Eşanu şi C. Iordan), Editura „Tehnica-Info”, Chişinău, 2016, p. 82 –107 .

 

  1. Professeur Jan Šabršula (1918 – 2015). In Memoriam, in Anca Irina Ionescu, Omagiu la 70 de primăveri, îngrijire Octavia Nedelcu, Editura Lider Internaţional, 2016, p.334–338.

 

2 0 1 5

 

  1. Forme hibride de carte, in Pentru o istorie culturală a cărţii şi a practicilor de lectură      <7–8 noiembrie 2014 >  ( coord.  Cristina Bogdan, Alexandru Ofrim ), Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2015,  p. 119–124.

 

  1. La propagande des autocrates par l’intermédiaire de l’Église (XVIIIe – XIXe siècles), in Mélanges  historiques publiés à l’occasion du XIe Congrès de l’Association Internationale d’études du sud-est européen.< Sofia, 31 Août – 4 septembre 2015> (coord.Cătălina Vătăşescu), Editura Academiei Române, Bucureşti, 2015, p. 39 – 54.

 

  1. Protoiereul Mitrofor Petru Buburuz, teolog-cărturar, duhovnic şi ctitor, în „Luminătorul”, Chişinău, 2015, nr.6 (141), p.14 – 21.

 

  1. E.K.Romodanosvskaja i „Rimskie dejanija” na Rusi, în Krugi vremen /Rossijskaja Akademija Nauk/, t. I, Moscova, ed. Indrik, 2015, p. 861-865.

 

  1. „Mărturii despre cultura românească în lume”, proiect continuu [în colab.cu Paul Mihail], în „Tabor”, Cluj-Napoca, IX, 2015, nr.5, p. 69 –73.

 

  1. Scrisul – martor al istoriei omenirii şi al culturii poporului român; Consemnări epigrafice şi paleografice; Probleme de grafie – alfabetele folosite în zona carpato-danubiano-pontică, in Language and Literature: Modernization and Modernity / Limbă şi literatură: modernizare şi modernitate, coord. Luiza Marinescu, Editura Fundaţia România de Mâine, Bucureşti, 2015, p. 83 – 94.

 

 

2 0 1 4

 

  1. Symboles populaires ex-voto de la reconnaissance dans le Sud-Est Européen, in Studia Balcanica, 29 <Etničnost, ezik i identičnost v Iugoiztočna Evropa / Ethnicity, Language and Identity in Southeastern Europe>, Sofia, Akademično Izdatelstvo „Prof. Marin Drinov”, 2014 [apărut 2015], p.119 – 128.

 

 

  1. Perioada « textelor religioase » din activitatea lui Nicolae Spătarul, în Receptarea Sfintei Scripturi între filologie, hermeneutică şi traductologie. <Lucrările Simpozionului Internaţional: Explorări în tradiţia biblică românească şi europeană. III (Iaşi, 30 mai-1 iunie 2013) >, Editura Universităţii „Al.I.Cuza”, Iaşi, 2014, p. 291–303.

 

  1. 455. O descriere a Basarabiei din 1844, uitată, în Cultură şi istorie la est de Carpaţi în perspectivă sud-est europeană (secolele XVII-XX), <Actele sesiunii ştiinţifice organizate de Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române în colaborare cu Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova (Bucureşti, 1 noiembrie 2013) >, C. Iordan şi Andrei Eşanu, Editura Muzeul Brăilei-Editura Istros, Brăila, 2014, p.31 – 64.

 

  1. Despre confraţii noştri români şi pentru ei [Prefaţă], in Vasile Şoimaru, Românii din jurul României. Monografie etnofotografică, Editura Magic Print, Oneşti – Editura Serebia, Chişinău, 2014, p.5–8. Versiunea în limba franceză, la p. 362 – 365 şi Fragment dintr-un mesaj  internet, 14 aprilie 2014, la p. 368 – 369

      [Lucrare premiată de Academia Română cu Premiul  „H. H. Stahl”]

  • Marin Constantin, in „Annuaire Roumain  d’Anthropologie”, 2014, nr.51

 

  1. Etnolingvistica în scrierile lui G. Ivănescu şi în perspectivă coşeriană, în „Anuar de lingvistică şi istorie literară”. Număr Special < Lucrările Colocviului Internaţional: G.Ivănescu – 100 de ani de la naştere (Iaşi, 1-2 noiembrie 2012) >, coord. Carmen-Gabriela Pamfil, t. LIII, 2013, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2014, p. 153 – 168.

 

  1. Informaţii inedite despre sfinţi bulgari în manuscrisele slave din Biblioteca Academiei Române, in Identitate, cultură şi politică în sud-estul Europei. <I. Identitate, etnicitate, limbă în sud-estul Europei, Actele colocviului organizat de Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române în colaborare cu Institutul de Balcanologie şi Centrul de Studii Trace al Academiei Bulgare de Ştiinţe (Bucureşti, 18 septembrie 2013)>, coord. Cătălina Vătăşescu şi Elena Koytcheva, Editura Muzeul Brăilei, Editura Istros, Brăila, 2014, p.15 – 24.

 

 

2 0 1 3

 

  1. Scrierile Sfântului Antim în unificarea limbii române literare, în Şerban Cantacuzino, Antim Ivireanul şi Neofit Cretanul, promotori ai limbii române în cult, Editura „Cuvântul vieţii”, Bucureşti, 2013, p. 195 – 221.

 

  1. Comisiile Asociaţiei Internaţionale de Studii Sud-Est Europene,in „Academica” XXIII, 2013, nr.7 – 8 (273 – 274), p.61 – 63.

 

  1. Despre textul slav al ms. 1216 – Cluj [ p.25 – 36] şi Privire comparativă asupra liturghierelor slavone (şi/sau) arhieraticoane din ţările române în secolul al XVII-lea [ p.37 – 53 ] ; rezumate [p.99 – 102 ], in Arhieraticon trilingv. Ms. rom. 1216 de la Biblioteca Academiei Române – Cluj, [în colaborare cu Cătălina Velculescu, Ileana Stănculescu şi Ovidiu Olar], Bucureşti, Editura Paideia, 2013,  101 p. + anexa facsimile.

 

  1. Răspândirea scrierilor sfântului Antim în Basarabia, in „Tabor”, Cluj-Napoca, an.VII, nr.9, septembrie 2013, p.33 – 42.

 

  1. Žitija balkanskich svjatych v slavjanskich rukopisjach Biblioteki Rumynskoj Akademii [în colaborare cu Maria Osiac], in „Starobălgarska literatura”, Sofia, kn. 47, 2013, p. 267 – 274.

 

  1. Lingvistică generală. Curs în tehnologie IFR [ în colaborare cu Maria Osiac], Bucureşti,  Editura Fundaţiei România de Mâine, 2013, 156 p.

 

  1. Purtătorul de drapel, Vlad Pohilă [la 60 de ani], în „BiblioPolis”, Chişinău, vol. 48 (2013), nr. 2, p.190 – 192.

 

  1. Rec. : Molităvnic. Belgrad, 1689, ed. îngrijită, studiu introductiv şi glosar de Ana Dumitran, Alin-Mihai Gherman şi Dumitru A..Vanca, Alba Iulia, Ed. Reîntregirea, 2009, 1086 p., în „Philologica Jassyensia”, IX, nr.2 (18), 2013, p. 346 – 351

 

 

 

2 0 1 2

 

 

  1. Die türkische Fachterminologie der Berufe in den süd-osteuropäischen Sprachen, in Varietas delectans. Sbornik statej k 70-letiju Nikolaja Leonidovitcha Suckatchiova, Sankt Peterburg, Izdatel’stvo „Nestor-istorija”, 2012, p. 347 – 355.

 

  1. I Kavala sto simpan tis laikis technologias, in Polychronion. Profesorului Nicolae-Şerban Tanaşoca la 70 de ani, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2012, p. 337–342.

 

  1. Un manuscris al ”Predicilor” lui Antim Ivireanul din secolul al XIX-lea, din Basarabia, în Antimiana II. ed. I.Şt.Lazăr, „Centrul de studii medievale şi premoderne ’Antim Ivireanul’, Râmnicu-Vâlcea”, Bacău, Editura Babel, 2012, p. 525 – 529.

 

  1. Pourquoi suis-je devenue linguiste ? in De ce am devenit lingvist ? Omagiu academicianului Marius Sala, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2012, p. 252 – 258.

 

  1. Lingvistică generală [în colaborare cu Maria Osiac], Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2012, 156 p.

 

  1. Cărţi populare din Basarabia şi Bucovina, „regăsite” [ p.230 – 262 ] şi Cap de proră, cărţile Cătălinei [ p.19 – 20], in In Honorem Cătălina Velculescu. La aniversară (coord. Cristina Bogdan, Policarp Chiţulescu, Ileana Stănculescu),  Bucureşti, Editura Paideia, 2012.

 

  1. Emil Turdeanu et la Bessarabie, in Transylvanian Review” , t.XXI, Supplement No1,  2012, p. 23 – 54.

 

  1. Ctitorul – protoiereu Mitrofor Petru Buburuz, în Prin ani, cu demnitate. Teologul Petru Buburuz  la un popas aniversar, Chişinău, Editura „Cu Drag”, 2012, p. 242 – 245.

 

 

 

2 0 1 1

 

  1. Ierarhi în corespondenţă cu un preot de enorie. Preot dr. avva Paul Mihail, ediţie diortosită de P.S.Calinic, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor şi Zamfira Mihail, cu binecuvântarea I.P.S.Părinte Mitropolit Teofan, Iaşi, Editura Doxologia, 2011, 328 p.
  • Petru Buburuz, O reîntâlnire cu pr.avva Paul Mihail, în „Luminătorul”, Chişinău, 2011, 6(117), noiembrie – decembrie 2011, p.17 – 23.

 

  1. Identitatea lingvistică de grup în perspectivă socio- şi etnolingvistică, in Studia linguistica et philologica. Omagiu Profesorului Nicolae Saramandu, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2011, p.549 – 554.
  • Bibliografia românească de lingvistică (BRL, 54, 2011), in „Limba română”, LXI, nr.4, 2012, p. 462, nr.461.

 

  1. O nouă scriere despre Basarabia 1846 1858, in Cultură şi politică în sud-estul Europei (secolele XV-XX ), Chişinău, Editura CEP USM, 2011, p.87 — 107.

 

  1. Emil Turdeanu şi Basarabia, in Cornova 1931. Dimitrie Gusti şi colaboratorii, Editura Quant, Chişinău, 2011, p.564 — 568.

 

  1. Despre manuscrisele starovere din România, in Identitate, etnicitate, limbă în sud-estul Europei (Actele Colocviului Internaţional ISSEE, 29 sept.2010), Editura Biblioteca Bucureştilor, Bucureşti, 2011, p.65 – 80.

 

  1. Einführung in die vergleichende Untersuchung der slawischen liturgischen Manuskripte der Rumänischen Orthodoxen Kirche (XVII.Jh. ), in Études byzantines et post-byzantines, VI, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2011, p. 365 — 382.

 

  1. Des missels grecs et slavons aux traductions en roumain (XVIIe siècle), manuscrit roum.BAR 1790 Bucarest et manuscrit roum. BAR 1216 Cluj-Napoca [în colab. cu Cătălina Velculescu, Ileana Stănculescu şi Ovidiu Olar], in «Revue des études sud-est européenne », XLIX, 2011 , nr.1- 4, p. 33 — 52.
  • Bibliografia românească de lingvistică (BRL, 54, 2011), in „Limba română”, LXI, nr.4, 2012, p. 474, nr.719.

 

  1. Două Liturghiere arhiereşti copiate de ieromonahul Ghervasie de la Putna (1676–1677). Preliminarii filologice, in „Analele Putnei”, VII, 1, 2011, p. 37 – 62 .

 

  1. Un text encomiastic inedit închinat Mitropolitului Ştefan al Ungrovlahiei (1651) [în colaborare cu Policarp Chiţulescu], in „Revista română de istoria cărţii” VIII, 8, 2011, p.15 – 26.
  2. Eugeniu Coşeriu şi limba română în faţa Occidentului, în „Timpul”, Chişinău, 5 august 2011, p. 27.

 

  1. O baladă a lui Gh. Asachi publicată la Paris, în „Philologica Jassyensia”, VII, 2011, nr.1 (13), p.187 – 194.

 

  1. Descrierea Basarabiei de către Xavier Hommaire de Hell (1858), în Omagiu N.A.Ursu – 85, „Limba română”, LX, 2011, nr.1, p. 101–107
  • Bibliografia românească de lingvistică (BRL, 54, 2011), in „Limba română”, LXI, nr.4, 2012, p. 464, nr.512.

 

  1. Cartea, modul nostru de a dăinui, în „Opinia Naţională”, nr.524 din 7 martie 2011, p.4 .

 

  1. Biblioteca de carte religioasă, în „Luminătorul”, Chişinău, 2011, nr.1 (112), p.28 – 33.

 

  1. Despre cărţile Ştefaniei [Postfaţă], în Ştefania Burlacu, Crâmpeie de viaţă, Iaşi, Editura Cermi, 2011, p.175 – 178.

 

  1. Studii de limba română. Omagiu profesorului Grigore Brâncuş (ed. Gh.Chivu, Oana Uţă-Bărbulescu), Bucureşti, 2010, in «Revue des études sud-est européenne », 49, 1 – 4, 2011, p.348 – 349.
  • Bibliografia românească de lingvistică (BRL, 54, 2011), in „Limba română”, LXI, nr.4, 2012, p. 444, nr.61.

 

  1. Borjana Hristova, Elisaveta Musakova, Elena Uzunova, Opis na slavjanskite răkopisi v cărkovna – istoriceskija i arhiven Institut na Bălgarskata Pravoslavna Cărkva, t.I, Biblejski knigi, Sofia, 2009, in «Revue des études sud-est européenne », 49, 1 – 4, 2011, p.359 – 360.
  • Bibliografia românească de lingvistică (BRL, 54, 2011), in „Limba română”, LXI, nr.4, 2012, p. 524, nr. 1738.

 

2 0 1 0

 

  1. 155 de cărţi într-o carte, Editura Prometeu, Chişinău, 2010, 530 p.  

           

  • În „Opinia Naţională”, Bucureşti, nr. 518 din 24 ianuarie 2011 p. 6 este reprodusă Diploma Premiului „Sinteze”, Salonul Internaţional de Carte, Chişinău, 31 august 2010, cu legenda: « Cartea „155 de cărţi într-o carte”, editura Prometeu, 2010, autor prof.univ.dr. Zamfira MIHAIL, Facultatea de Litere — Universitatea  Spiru Haret, a primit Premiul Sinteze la Salonul Internaţional de Carte, ediţia a 19-a, Chişinău, 2010 ».
  • Iulia Mărgărit, 155 de cărţi într-o carte, în „Studii şi cercetări lingvistice” , LXII, 2011, nr.2 (iulie-decembrie), p. 273 – 275. 
  • Luiza Marinescu, Matca pentru înţelepciune, în „Lumina lumii”, Râmnicu-Vâlcea, XIX—XX, nr.10—20, 2011, p. 289 — 297
  • Al.Zub, Univers livresc: cogniţie şi deontologie, în „Epifania”, Iaşi, nr.14, dec.2010 — ian.2011, p. 94—95.
  • Alexandru Zub, Univers livresc: cogniţie şi deontologie, în „Convorbiri Literare”, Iaşi, nov. 2010, in  < http://convorbiri-literare.dentis.ro/ZUBnov10.htm>
  • Bibliografia românească de lingvistică (BRL, 53, 2010), in „Limba română”, LX, nr. 3, 2011, p. 423, nr. 2303.
  • I.D.Bălan, O vreme şi o lume în pagini de carte, în  „Analele Universităţii Spiru Haret. Seria Filologie. Limba şi Literatura Română”, 2010, nr.11, p.158—160.   
  •   I.D.Bălan,  „ Opinia Naţională” din 20 dec. 2010, p.
  • Gh.Pârlea, Cuvântul — „vehiculul” gândului, în „Glasul satului”, Mirosloveşti, anul I, nr.3  (oct.-dec. 2010), p. 2.
  •   Gh.Pârlea, Lansare de carte basarabeană la Mirosloveşti, in „Orizontul”, 19 noiembrie 2010.
  • http://www.ziarulorizont.ro/2010/09/15/22350.htlm. Accesat: 27.10.2010.
  • La un Espresso de Ungheni cu Zamfira Mihail, interviu de Lucia Bacalu, în „Expresul de Ungheni”,  Ungheni, vineri 6 august 2010.
  • Elena Tamazlâcaru, Andrei Vizitiu, „155 de cărţi într-o carte”, 55 de ani şi destinele a doi savanţi-verişori, în  „Literatura şi Arta”, Chişinău,  nr.26 (3382), 1 iulie 2010, p. 4.
  • Ion Iachim, Revenirea la baştină, în „Literatura şi Arta”, Chişinău,  nr.26 (3382), 1 iulie 2010, p.4.
  • Ion Iachim, Cornoveni la Biblioteca „B.P.Hasdeu” din capitală, în „Univers Pedagogic Pro”, Chişinău, nr. 25  ( 249 ), 24 iunie 2010, p. 3.
  • Chişinăul de fiecare dată mă emoţionează prin spiritul său de românitate, interviu cu lingvista Zamfira Mihail, a dialogat Tamara Gorincioi, în „Capitala”, Chişinău, , nr.47 (1014), miercuri 23 iunie 2010, p. 8.
  • Nelly Gâştemulte, De neamul cornovenilor,  in „Timpul”, 21 iunie 2010, p.4.
  • http://www.romaniidinjurulromaniei.ro/publicatii/recenzii//563/prof-univ-dr-zamfira-mihail-recenzie-ro./.
  • Un om al faptelor: Vasile Şoimaru.Biobibliografie, Editura „Combinatul Poligrafic”, Chişinău, 2011, p. 44- 45, nr.93
  • Ludmila Doroşencu Bulat, Doi cornoveni – două destine împlinite, „BiblioPolis”, nr. 2 ,vol.34 2010, p. 98 – 103.
  • http://www.literaturasiarta.md/pressview.php?1=ro&idc=182&id=2054&zidc=2. Accesat 4.11.2010

 

  1. Manuscris trilingv. Preliminarii la o editare, în colaborare cu Cătălina Velculescu, Ileana Stănculescu, Ovidiu Olar, Editura Paideia, Bucureşti, 2011, 206 p. [capitolele iscălite de Zamfira Mihail, Consideraţii privind textul slav al ms.rom.1790 (p.67—106), Introducere în studiul comparat al manuscriselor liturgice slave din Biserica ortodoxă Română (sec.XVII)(p.183—206) ].
  • Iosif Camară, in „Biblicum Jassyense”,  2011, vol. 2, p. 117 – 119.
  • Ana Dumitran, in „Apulum” series Historia @Patrimonium, LI, 2014,  p. 448 – 451.

 

  1. Metoda geografiei lingvistice în cartografierea etnolingvistică, în Lucrările celui de al treilea Simpozion Internaţional de lingvistică (Bucureşti, 20-21 noiembrie 2009) [editori N. Saramandu, Manuela Nevaci, Carmen Ioana Radu], Editura Universităţii din Bucureşti, 2010, p. 85-94.
  • Bibliografia românească de lingvistică (BRL, 53, 2010), in „Limba română”, LX, nr.3, 2011, p.336, nr.529.

 

  1. Lingvistică generală şi aplicată, (curs universitar), în colaborare cu Maria Osiac, ediţia a V-a, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2010, 180 p.

 

  1. Cronică literară: Şi totuşi, limba română, în „Lumină lină /Gracious Light”, New York, XV, nr.3, iulie-septembrie 2010, p.33—37.