Albumul-monografie Românii din jurul României în imagini (2008, ed. Prometeu, Chişinău), semnat de profe¬sorul universitar Vasile Şoimaru, pune la dispoziţia cititorului român 272 pa¬gini inedite, care însumează aproape 850 fotografii, culese timp de cinci ani din arealul a zece ţări. Străbătând peste o sută de mii de kilometri (distanţă ce echivalează cu înconjurul de două ori şi jumătate al Terrei la ecuator), autorul a selectat şi reprodus semne caracteristice fiecărei ţări în aparte.

Concepţia grafică şi designul cărţii aparţin pictorilor Simion Zamşa şi Svetla-na Munteanu; coperta reproducând Co¬loana Infinitului lui C. Brâncuşi, ale cărei rădăcini fuzionează cu Marea Adunare Naţională a românilor basarabeni.

Vasile Şoimaru a poposit în aproa¬pe toate aşezările româneşti în care locuiesc sedentar românii: în cele din Ucraina (Maramureşul istoric, numit şi Transcarpatia; Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa; regiunile Kirovograd şi Nikolaev; regiunea Odesa); în cele din Rusia (Caucazul de Nord); în cele din Bulgaria (Vidinul şi Cadrilaterul); în cele din Serbia (Valea Timocului şi Voi-vodina); în cele din Ungaria (Ţinutul Debreţin); în cele din Croaţia şi Italia (unde locuiesc istroromâni şi friulani), în localităţile cu populaţie românească din Grecia, Macedonia, ex-Iugoslavia şi Albania, Slovacia, Cehia, Polonia. Că¬lătoriile i-au fost precedate, după cum afirmă el însuşi, de documentări asidue privitor la prezenţa comunităţilor româ¬neşti în respectivele locuri.

Ideea albumului i-a apărut lui Vasile Şoimaru după ce a luat cunoştinţă de re¬zultatele vestitei cercetări sociologice, realizate în satul lui de baştină Cornova (Ungheni) de vestitul profesor, savant şi ministru Dimitrie Guşti, la care partici¬paseră peste 50 de studenţi din Bucureşti, ulterior mari personalităţi ale ştiinţei şi culturii româneşti: Mircea Vulcănescu, Mihai Pop, Constantin Brăiloiu, Henri H. Stahl, Traian Herseni, Paula Gusty-Herseni, Anton Golopenţia, Petre Ştefa-nucă, Octavian Neamţu ş.a. Ea a prins contururi, când peste o jumătate de se¬col s-au reluat cercetările şi regizorul Pompiliu Gâlmeanu a realizat un film documentar despre viaţa cornovenilor, utilizând şi secvenţele din 1931 despre membrii echipei lui D. Guşti, materia-lizându-se apoi în monografia Cornova (2000); lucrarea despre strămoşii săi -Neamul Şoimăreştilor (în colaborare cu dr. Al. Furtună); culegerea de articole comemorative, consacrate lui P. Mihail etc. concepute de autor ca împlinire a poruncii testamentare pe care i-o lăsase marele cărturar şi preot Paul Mihail.

Albumul-monografie Românii din jurul României în imagini debutează cu un compartiment despre Maramureşul istoric (sau Maramureşul Mic, Mara¬mureşul de Nord, actualmente regiune transcarpatică a Ucrainei), care uneşte sub acest generic câteva monumente maramureşene de mare valoare: biseri¬cile din Alexandrovca şi din Sochirniţa (ambele din sec. XVII); biserica de lemn Sf. Nicolae din Holodnoe (construită în anul 1470); oameni din partea locului, păstrători ai tradiţiilor strămoşeşti; pe¬isaje care bucură ochiul, unora dintre acestea autorul asociindu-le şi câte un text sugestiv, precum, de exemplu, Tisa zbuciumată de-atâta străinătate…

Urmează apoi compartimentul des¬pre Nordul Bucovinei şi al Basarabiei şi despre ţinutul Herţa, în care V. Şoima¬ru ne rânduieşte o serie de instantanee româneşti: monumentul lui Mihai Emi-nescu de la Cernăuţi; Cristineştii dinasti¬ei Hâşdău – Hasdeu; Casa memorială şi monumentul lui Gheorghe Asachi; Casa memorială Aron Pumnul şi monumentul din curte al poetului M. Eminescu; ve¬deri din satul de baştină al lui Ion Vata-manu (Costiceni); unduirea Prutului în satul renumitei cântăreţe Sofia Rotam (Manşiţa)… Până şi unele lucruri obiş¬nuite (nişte banale glugi de păpuşoi, de exemplu), trecute prin obiectivul lui V. Şoimaru, capătă prestanţă.

Apoi autorul ne invită să poposim în Republica Moldova… Compartimentul despre Republica Moldova debutează cu monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, bustul lui Nicolae Iorga, Clădirea şi Sala de Şedinţe a Sfatului Ţării, unde, la 27 martie 1918, s-a votat Unirea. Urmează Căpriana lui Ştefan cel Mare, mănăstirile Saharna, Rughi, Japca, stejarul lui Ştefan cel Mare de la Cobâlnea; apoi şi imagini adunate din aşezări din stânga Nistrului: Mălăieştii lui Vladimir Beşleagă, Mocra lui Eugen Doga şi Taşlâcul transnistrean. „Ochiul de şoim” (cum 1-a numit Vlad Pohilă) al autorului surprinde şi o ima¬gine simbolică – trei femei, îmbrăcate în roşu, galben şi albastru, care prăşesc pe un câmp – imagine întitulată ingenios de V. Şoimaru: Tricolorul la prăşit în Valea Culei, Lunca Prutului…

Următorul popas la care ne îndeamnă autorului este Sudul Basarabiei istorice, înfăţişată în album prin monumente is¬torice, cetăţi înstrăinate, locuri demne de încântare din Bolgrad, Ismail, Chi¬lia, Reni, din localitatea Babele – satul natal al mareşalului şi prim-ministrului român Alexandru Averescu, imagini originale, dar şi triste din Vâlcov – „Ve¬neţia basarabeană” şi din fostele colonii germane.

Compartimentul Moldovenii din Transnistria, de la Est de Bug şi din Caucazul de Nord propune cititorului monumente, locuri pitoreşti din locali¬tăţile Balta, Nani (Ananiev), Valea Ho¬ţului (Dolinskoie). Autorul ne poartă şi prin Odesa, ale cărei străzi au auzit paşii celebrei Măria Cebotari; pe la Kuialni-cul lui Mihai Eminescu din suburbia Odesei. Apoi merge pe urmele lui An¬ton Golopenţia, discută cu moldovenii de pe malul drept şi de pe malul stâng al Bugului, ajunge în Crimeea. In satul Moldovanscoe din Caucazul de Nord găseşte case tradiţionale moldoveneşti, împodobite cu covoare şi constată că beciurile de acolo nu se deosebesc cu nimic de cele din codrii Basarabiei, pe care le derulează şi în faţa cititorului-privitorului acestei lucrări.

Vasile Şoimaru descoperă urme ro¬mâneşti la Istanbul (Constantinopol): Palatul Dimitrie Cantemir din cartierul Fanar al Constantinopolului, sabia lui Ştefan cel Mare şi Sfanţ din Muzeul To-pkapi etc.

Autorul ajunge şi în Bulgaria: în Ca-drilater, Valea Timocului, în alte aşezări româneşti şi prezintă imagini de la Bal-cicul reginei Măria; din oraşul Griviţa, care mai păstrează în memorie faptele eroice ale ostaşilor români din Războ¬iul de Independenţă (1877); biserica Sf. Paraschiva din Vidin, ctitorită de Matei Basarab ş.a. Vasile Şoimaru atestă urme româ¬neşti şi în Serbia, unde descoperă câ¬teva localităţi cu aceeaşi denumire ca şi localităţile populate de români de la Est de Bug: Martonoşi, Pancevo, Canija etc, temă pentru un viitor studiu. în următoarele compartimente sunt prezentate vederi, landşafturi din Ba¬natul Unguresc şi ţinutul Debreţin, bi¬serici, şcoli, cartiere ale aromânilor din Macedonia, biserici şi mănăstiri ale aromânilor albanezi, monumentul din Tira¬na al marii aromânce Maica Tereza etc. în Italia, Vasile Şoimaru trăieşte o revelaţie: descoperă un restaurant cu aceeaşi denumire ca şi satul lui natal -Ristorante Cornova…

Cehia şi Slovacia păstrează şi ele urme româneşti: o fântână cu cumpănă; străzile Rumunska, Moldawska, Kişine-vska din oraşul Praga… familia românului basarabean Tudor Buzu, talentat plastician, care locuieşte în oraşul Tabor. Ţintuiesc privirea landşafturile cu râuri zbuciumate de munte, cu păduri verzi şi arămii; podgoriile slovace, care seamănă leit cu podgoriile din Crimeea şi cu cele basarabene.

Şi în compartimentul următor, dedi¬cat Polonei, autorul înfăţişează privelişti similare cu cele de la noi: cetatea Cra¬covia, vizitată la 1874 de Mihai Emi-nescu; vederi din Bucovina poloneză. Privirile noastre sunt atrase şi de casca¬de, ale căror ape în cădere se suprapun parcă peste melodia Cascada, compusă de Eugen Doga… sau de unduirea lină a râurilor, comparabilă, în opinia auto-rului cu melodia Pârâiaşul… Cadre ce reprezintă mănăstiri rupestre, câmpii cu flori şi verdeaţă, munţi, unii cu versanţi abrupţi, alţii ce se contopesc cu norii; deflleuri, un deal, o văiugă, chiar şi doi copaci aplecaţi unul spre altul, care, în viziunea autorului, dialoghează, trans-miţându-şi farmecul. Ultimul compartiment, dedicat copi¬ilor, se întitulează Viitorul românesc din jurul României. Dincolo de graniţele actuale ale României locuiesc peste 10 milioane de români. Poposind şi dialogând cu ei, V. Şoimaru, prezintă acest album-monografie ca pe un omagiu adus ro¬manităţii, sugerând că, pentru a nu fi deznaţionalizaţi, români din jurul Ro¬mâniei au nevoie de grija Patriei lor istorice.

de Ludmila Bulat, 27 Iunie 2008
Destin romanesc, nr. 4, p. 214-216