Laurentiu Toma: Si Sibiul este inima Basarabiei

În zilele de 15-18 mai 2008 Forul Democrat al Românilor din Republica Moldova (FDRM) si fundatia „Gojdu” din Sibiu, au organizat un amplu turneu de promovare în Ardeal a Actului Unirii Basarabiei cu România. Turneul a fost închinat aniversarii de 90 ani a Marii Uniri din 1918 si a inclus mai multe întâlniri, lansari de carte, conferinte, dezbateri, comemorari la universitati, biblioteci, episcopii, muzee si manastiri din Ardeal. Din partea FDRM la manifestari au participat poetul si publicistul Nicolae Dabija, membru de onoare al Academiei Române, presedinte FDRM, scriitorul si publicistul Andrei Vartic, prim-vicepresedinte FDRM si economistul si omul de cultura Vasile Soimaru, profesor la Academia de studii economice din Chisinau. Prima întâlnire a avut loc în seara zilei de 15 mai în centrul de basm arhitectonic medieval si renascentist al Sibiului, unde la Fundatia „Gojdu” a avut loc o discutie îndelungata privind perspectivele colaborarii fundatiei cu FDRM. Fundatia a fost reprezentata de Laurentiu Toma, directorul ei executiv, care a fost si gazda, si organizatorul principal al manifestarilor ardelenesti ale FDRM. La întâlnire s-a accentuat ca FDRM si Fundatia „Gojdu” au decis sa organizeze acest turneu de promovare a Actului Unirii pentru a nu se uita, în primul rând, turneele ardelenesti ale lui Constantin Stere, mai ales cel din 6-10 mai 1903, când Stere s-a întâlnit, anume la Sibiu, cu Octavian Goga si alti mari ardeleni si când, de facto, s-a initiat proiectul Marii Uniri din 1918; apoi prinosul deosebit pe care Ardealul, dar mai Sibiul, prin activitatile culturale si educationale ale fratilor Ghibu în Basarabia, l-au avut pentru a se realiza si statornici Actul Unirii Basarabiei cu România din 27 martie 1918. Vorbind despre relatiile Sibiului cu Basarabia Laurentiu Toma a acentuat ca „si Sibiul este o in inima a Basarabiei”.

La întâlnire s-a încheiat un acord între FDRM si Fundatia „Gojdu” care prevede intensificarea actiunilor închinate Marii Uniri atât în România, cât si în Basarabia, mai ales în perioada de pâna la 1 decembrie 1918, inclusiv prin atragerea studentilor si liceenilor basarabeni în aceste actiuni. Ion Onuc Nemes despre cartile scriitorilor din Basarabia. A doua zi, pe 16 martie, manifestarile Basarabiei la Sibiu au început la Biblioteca Judeteana „Astra”, unde, în prezenta unui numeros public, directorul bibliotecii, scriitorul Ion Onuc Nemes, a lansat volumele „Taina care ma apara”, de Grigore Vieru, „Paznic pe înaltimi”, de Nicolae Dabija, „Cealalta Românie” de Andrei Vartic si monografia în imagini „Românii din jurul României în imagini”, de Vasile Soimaru. El a mai spus ca prezenta autorilor acestor carti la biblioteca „Astra” este o onoare pentru Sibiu. În cadrul discursurilor si discutiilor care au avut loc în timpul lansarii s-a ajuns la concluzia ca manifestarile de acest fel trebuie continuate în forta, mai ales pâna la 1 decembrie 2008, inclusiv prin donatii de carte româneasca si deschiderea unor filiale ale Bibliotecii „Astra” în Basarabia, prin lansari de carte, vernisaje ale artistilor plastici si fotografilor, cât si conferinte ale scriitorilor, artistilor, oamenilor de stiinta si de cultura basarabeni la Sibiu.  În timpul lansarii s-au accentuat în mod deosebit meritele mitropolitului Ardealului, Antonie Plamadeala, basarabean de la Stolniceni, judetul Lapusna, în armonizarea spiritualitatii moderne românesti cu provocarile Globalizarii. În acest sens s-a apreciat cuvântul rostit de ÎPS Antonie Plamadeala la înmormântarea lui Constantin Noica, rostit la schitul Paltinis pe 6 decembrie 1987. Denumit „A plecat si Constantin Noica”, cuvântul a fost publicat integral de Ion Onuc Nemes în volumul 12/2008 al „Conferintelor Astrei” si reprezinta un adevarat monument al culturii si civilizatiei actuale românesti, realizat în anii dictaturii comuniste si prin faptele episcopilor si duhovnicilor basarabeni Antonie Plamadeala, Nestor Vornicescu, Antim Nica, Sofian Boghiu, Mina Dobzeu si multi altii.

Sorin Radu si Nicolae Dabija despre Actul Unirii Basarabiei cu România

În aceiasi zi, la orele 13.00, la facultatea de istorie a Universitatii „Lucian Blaga” din Sibiu a avut loc conferinta „90 de ani de la unirea Basarabiei cu România”, la care au participat studenti si profesori de la universitatile sibiene, personalitati ale vietii culturale si stiintifice din Sibiu. În cuvântul de deschidere, rostit de Sorin Stan, decanul facultatii de istorie, organizatorul manifestarii, s-a apreciat atât rolul Basarabiei în declansarea maretului act al Marii Uniri din 1918, cât si necesitatea imperioasa de a se promova acel act prin conferinte stiintifice si manifestari culturale, vizite ale profesorilor si studentilor basarabeni la Sibiu si ale sibienilor în Basarabia, publicarea unor volume ale studentilor si profesorilor dedicate actului Marii Uniri. Tot în deschiderea conferintei a vorbit si Nicolae Dabija, presedintele FDRM, care a dat o înalta apreciere eforturilor sibiene nu doar pentru a se organiza acest turneu stiintific si cultural, ci si pentru tot ce au facut sibienii pentru Basarabia anume în anul de gratie 1918, când s-a întâmplat minunea Marii Uniri.

În continuare Nicolae Dabija le-a vorbit celor prezenti despre actiunile FDRM închinate aniversarii a 90 de ani de la votarea de catre Sfatul Tarii a Actului Unirii cu România, invocând în mod deosebit traseul acestor actiuni – 3 martie la Balti, 13 martie la Soroca, 25 martie la Orhei si 27 martie la Chisinau – prin care s-a demonstrat faptul ca Basarabia a votat Unirea cu România începând de la comune si tinuturi, pâna la votul Sfatului Tarii din 27 martie 1918, urmat de cele ale bucovinenilor si ardelenilor. Lansând în fata celor prezenti volumele participantilor basarabeni la conferinta, Nicolae Dabija a aratat meritele deosebite ale intelectualitatii basarabene actuale în consolidarea românitatii si europenitatii Basarabiei, în promovarea idealurilor Marii Uniri si eforturilor de condamnare a consecintelor pactului Ribbentrop-Molotov si necesitatea reunificarii tuturor tinuturilor românesti, dezmembrate prin actul ilegal din 23 august 1939. Nicolae Dabija a rostit un cuvânt aparte despre Grigore Vieru si noua lui carte „Taina care ma apara”, volum care reprezinta cu cinste românii din Basarabia la masa mare a civilizatiei. El a multumit Universitatii „Lucian Blaga” pentru eforturile depuse ca o asemenea manifestare cultural-stiintifica, închinata Basarabiei, sa aiba loc anume la Sibiu, „în tara lui Ghibu, Goga, Blaga, Noica, dar si a lui Antonie Plamadeala”.

Andrei Vartic despre sacrificiul Basarabiei pe altarul dainurii neamului românesc

Ample discursuri au rostit la conferinta si domnii Andrei Vartic si Vasile Soimaru. Primul a evocat partea de glorie si de sacrificiu a celor care au realizat Marea Unire de la 1918, dar si iresponsabilitatea celor care, prin asa zise „actiuni si tratate pacifiste” au întârziat modernizarea Armatei române, care a si facut posibil si acordul din 23 august 1939 dintre cele mai criminale regimuri politice ale lumii, si dezmembrarea României Mari prin rapturile sovietice de la 28 iunie -3 iulie 1940, si „uitarea” Basarabiei în sistemul geopolitic ruso-comunist dupa 27 august 1991. Prezentând Acatistul lui Valeriu Gafencu, sfântul închisorilor românesti, realizat de maicutele de la manastirea Diaconesti, Andrei Vartic a aratat si destinul tragic al deputatilor din Sfatul Tarii, „prapaditi” de regimul iresponsabil al lui Carol al II-lea în Basarabia ocupata de criminalii sovietici. Printre deputatii Sfatului Tarii, arestati imediat dupa 28 iunie 1940 si condamnati la moarte în Gulag, practic fara niciun proces, a fost si Vasile Gafencu, tatal lui Valeriu Gafencu, originar din Sângerei, judetul Balti. Însa Valeriu Gafencu nu a razbunat prin violenta si sânge moartea tatalui sau în Gulagul sovietic, ci prin predica si poezie crestina în închisorile României comuniste, unde a si murit ca un martir. Andrei Vartic a mai aratat ca pentru acest destin de sacrificiu, pentru sutele de mii de români ucisi de comunisti în Basarabia doar fiindca îsi spuneau români, România actuala este obligata sa înalte macar un monument Basarabiei martire, asa cum propune de 18 ani si marele om de cultura Ion Ungureanu, fost ministru al culturii în primul guvern democrat al Basarabiei format dupa Marea Adunare Nationala din 27 august 1989. În acest sens Andrei Vartic a dat exemplul muncii extraordinare de valorificare culturala si stiintifica a faptelor înaintasilor, realizata de profesorul Vasile Soimaru, ultima lui carte „Românii din jurul României în imagini” reprezentând un dar urias pe care Basarabia, prin propriile ei eforturi, l-a facut României în ziua de 27 martie 2008, când în aula Academiei de studii economice din Chisinau s-a lansat acest volum exceptional, deosebit de important si sub aspect stiintific, si sub aspect patriotic.

Vasile Soimaru despre calatoriile de documentare a monografiei-album „Românii din jurul României în imagini”

Vorbind despre calatoriile pe care le-a efectuat în ultimii cinci ani în mai toate localitatile unde locuiesc sedentar români – de la Caucaz, în Rusia si Ucraina si pana la Marea Adriatica, în Italia, din Cehia, Ungaria si Slovacia, pâna în Albania, Macedonia, Grecia sau Banatul sârbesc, mai tot timpul calatorind singur si din leafa lui de profesor basarabean -, Vasile Soimaru a demonstrat cât de viu si, în acelasi timp, cât de parasit de statul român este azi, la anul 2008, neamul românesc din jurul României, cel despre care Nicolae Iorga scria ca este scutul de nadejde al României. Calatoriile au fost precedate de ample studii stiintifice care au urmarit localizarea comunitatilor românesti, apoi identificarea si contactarea unor personalitati locale, a edificiilor, activitatilor si prezentei românesti a acestor comunitati în tarile în acre locuiesc sedentar de sute si sute de ani. Prezentând volumele sale dedicate Cornovei sau participantilor la cercetarile sociologice ale lui Dimitri Gusti, Vasile Soimaru a atras în mod deosebit atentia studentilor si corpului profesoral adunat în aula „Avram Iancu” a Universitatii „Lucian Blaga” din Sibiu asupra metodei monografice a profesorului Gusti, necesitatea imperioasa de a-i urma exemplul si de a nu permite ca sociologia româneasca, de prin rang în lume prin monografiile gustiene, sa degenereze rusinos în simple barometre de opinie politica, realizate la comanda politicienilor în perioada campaniilor electorale. Prin Dimitrie Gusti, Mircea Vulcanescu, Anton Golopentia, Paul Mihail, Petre Stefanuca si multi alti oameni de stiinta scoala sociologica româneasca a demonstrat ca poate cerceta în profunzime fenomenele sociale si lua decizii importante atunci când este vorba de destinul poporului român si a civilizatiei europene. Cu parere de rau, a conchis profesorul Vasile Soimaru, actuala clasa politica, de dincolo si de dincoace de Prut, este mai mult interesata de propriile afaceri si nu de ziua de mâine a neamului românesc, fapt care a si scufundat scoala monografica româneasca în meandrele lipsei de fonduri si de interes public.

Academicianul Mircea Pacuraru multumeste Basarabiei pentru declansarea revolutiei anticomuniste înca în anul 1988.

Mai multi studenti, profesori, ziaristi prezenti la manifestare au pus întrebari membrilor delegatiei basarabene. Un discurs de exceptie a rostit în finalul întâlnirii preotul si profesorul Mircea Pacuraru, membru al Academiei Române, cel mai mare istoric al Bisericii Ortodoxe Române. Demonstrând asistentei meritele deosebite ale basarabenilor, dar si ale sibienilor în realizarea Marii Uniri de la 1918, academicianul Mircea Pacuraru a aratat importanta deosebita a cercetarii fundamentale a acelor evenimente, dar si necesitatea promovarii idealurilor Unirii în conditiile actuale ale lumii, afectate atât de dur si de pragmatism, si de secularizarea traditiilor, si, mai ales, de ateismul militant as fostilor si actualilor comunisti. El a multumit în mod special delegatiei basarabene pentru faptul ca s-au deplasat la Sibiu pentru a promova anume acest ideal civilizatoriu românesc si a îndemnat pe cei prezenti sa sustina pe toate caile acest tip de actiuni.

În aceiasi zi delegatia FDRM s-a deplasat la manastirea „Brâncoveanu” din Sâmbata de Sus, rezidita de mitropolitul si marele intelectual român Antonie Plamadeala, originar din Stolniceni, judetul Lapusna. În discutiile purtate cu staretul manastirii si responsabilii de activitatile cultural-stiinsifice de la manastire s-a scos în evidenta faptul ca mitropolitul Antonie nu doar a zidit acest complex urias continuând si dezvoltând anume la finele secolului XX traditia româneasca a zidirii sacre, dar a si largit aceasta traditie, construind în complexul monastic un amplu centru de cercetari stiintifice, dotat si cu sali pentru conferinte. Este impresionata biblioteca de peste 35.000 volume, cea mai mare adunata de o persoana privata în România, pe care mitropolitul Antonie, membru al Academiilor de la Bucuresti si Chisinau, a donat-o manastirii. Împreuna cu vasta sa colectie de obiecte de cult religios, icoane si veche carte religioasa, care formeaza acum baza muzeului manastirii, biblioteca lui Antonie Plamadeala reprezinta si prinosul pe care Basarabia si basarabenii, asa cum accentua de multe ori chiar domnia sa, l-au adus pentru întregirea neamului românesc.

Închinându-se la mormântul mitropolitului din incinta manastirii, Nicolae Dabija a mentionat cât de important este pentru tot poporul român ca sa nu uite cel mai important proiect al lui Antonie Plamadeala, reunificarea Basarabiei si Bucovinei cu Patria mama, proiect pe care ni l-a transmis noua inclusiv prin aceasta monumentala si desavârsita constructie.
De la maicutele manastirii Mihai Viteazul la Dumitru Cobzaru, staretul manastirii Nicula. Pe 17 mai delegatia FDRM s-a deplasat la Alba Iulia, unde a avut întâlniri de promovare a Actului Unirii la Episcopia Albei si la Muzeul Unirii din Alba Iulia. În drum spre Cluj delegatia s-a deplasat si la Monumentul lui Mihai Viteazul si l-a cinstit printr-un moment de reculegere în locul din Câmpia Turzii unde marele domnitor al Unirii tuturor românilor a fost decapitat. Tot acolo, în discutiile cu maicile manastirii „Mihai Voda”, care se construieste în ritmuri sustinute chiar alaturi de monument, s-a aratat cât de important este pentru tânara generatie de români sa învete de la înaintasi, inclusiv de la Mihai Viteazul, mândria si demnitatea de a fi român.

În seara zilei de 17 mai delegatia FDRM a ajuns la manastirea Nicula de lânga Cluj, resedinta ÎPS Bartolomeu Anania, mitropolitul Clujului, Crisanei si Maramuresului. Delegatia FDRM a fost întâmpinata de staretul manastirii, Dumitru Cobzaru, originar din Costulenii Prutului, care le-a povestit oaspetilor istoria Niculei, prezenta icoanei plângatoare a Maicii Domnului înca din anul 1681, tragedia prin care a trecut manastirea dupa 1700, când a fost desfiintata de imperiul austro-ungar, cât si eforturile pe care le depune, la initiativa si cu osârdia mitropolitului Bartolomeu, pentru a o transforma într-un mare centru religios, stiintific si cultural ortodox din Ardeal, unind într-un tot unic vechea traditie a bisericilor de lemn ardelenesti, icoana pe sticla, noua zidire, care include corpuri administrative si de cercetare stiintifica, resedinta mitropolitana, o impunatoare biblioteca si un mare muzeu, cât si o noua biserica, a adevarata catedrala a Ardealului. Delegatia a participat la slujba de vecerne, apoi a pastrat un moment de reculegere la mormântul poetului Ioan Alexandru, marele prieten al Basarabiei înmormântat la Nicula.

Întâlnire memorabila cu mitropolitul Bartolomeu Anania

În aceiasi seara delegatia FDRM a fost primita de ÎPS Bartolomeu Anania la resedinta sa de la Nicula. La început Nicolae Dabija a multumit în mod special mitropolitului Bartolomeu pentru ca a binecuvântat la 27 martie 2008 Adunarea Solemna închinata aniversarii a 90 de ani de la votarea de catre Sfatul Tarii a Actului Unirii cu România si a facut o ampla descriere a starii culturii românesti si a bisericii ortodoxe române din Basarabia. În cadrul întrevederii care a durat peste 4 ore s-au discutat problemele stringente ale armonizarii traditiilor românesti cu provocarile Globalizarii, necesitatea revigorarii ideii de echilibru social al crestinatatii în conditiile tot mai accentuate ale crizelor globale, inclusiv a celor tehnologice, demografice, religioase, dar si naturale. Mitropolitul Bartolomeu a accentuat importanta rectitoririi vechilor biserici, schituri si manastiri, necesitatea zidirii unor noi locase ortodoxe unde sufletul românului sa gaseasca si alinare, dar si noi puteri pentru a rezista la valurile de tunami catastrofale pe care le prabuseste Globalizarea peste omenire. El a apreciat eforturile Basarabiei în acest sens, inclusiv pe cele ale scriitorilor si oamenilor de stiinta si cultura, si a binecuvântat Forul Democrat al Românilor din Basarabia întru realizarea tuturor scopurilor sale.

Acorduri finale sadoveniene.  În drum spre Chisinau, la 18 mai, delegatia FDRM a vizitat satul Soimaresti din judetul Neamt, unde s-a întretinut cu echipa de monografisti formata din Vasile si Agrepina Preutu, autorii monografiei Soimarestilor (editata în Basarabia), localitatea unde s-a plazmuit si „Neamul Soimarestilor”, neasemuitul roman al lui Mihai Sadoveanu. În aceiasi zi a avut loc o întâlnire si cu administratia muzeului Mihai Sadoveanu din Falticeni. În casa unde Sadoveanu a scris primele 13 carti s-a evocat importanta operei lui pentru neamul românesc, inclusiv pentru noile generatii de români din Basarabia, cât si necesitatea imperioasa de a relansa atât pentru domeniul cercetarii stiintifice, cât si pentru cel public, ideile si realizarile lui Mihai Sadoveanu. În toamna actiunile comune ale FDRM si fundatiei „Gojdu” vor continua si în alte judete ale Ardealului.

de Andrei Vartic, 15 Mai 2008
Știri din Basarabia