ÎN PERIOADA SOVIETICĂ CIRCULA PRIN TOT URSS-ul UN BANC NUMIT CEL MAI SCURT ANECDOT: EVREU-KOLHOZNIK…

În anul 1990, când am început a ne debarasa de criminalele kolhozuri, a venit la noi cu părinții un evreu micuț, de numai trei anișori, Ilancik ȘORnik, adică Ilan Croitor (așa se numea bunicul său, originar din Ținutul Orhei, când s-a născut tatăl său, Miron Șornik).
Au trecut de atunci mai bine de 28 de ani și iată că el ține morțiș să ne readucă pe pământul nostru mult pătimit, mult încercat, de naționalizarea, colectivizarea, deportarea, bolșevică, CIUMA SECOLULUI XX, kolhozurile, din bancul cu pricina… Cu o singură modificare/redactare: ȘORnik-kolhoznik… (Poate așa și va circula mai departe acel banc de neuitat din istoria noastră).
Și bănuiesc cine a fost capabil să-i bage în gură acest „nou proiect al secolului XXI”: dacă nu cumva viceprimarul de Orhei, de fapt primarul în funcțiune, că ȘORnik rar trece pe la primăria din Orhei, fostul sindicalist, bolșevik și condrumeț al liderului komunist, Vladimir Voronin, plus o doamnă blondă și bătrână cu căpățina cât mașina, toți trei, nopțile, sâmbetele și duminicile, fiind locuitori ai Chișinăului, iar cinci zile în săptămână, conducători ai Orheiului…