Localnicii se plâng că au devenit doar „exponate vii“ pentru autorităţile ruseşti

Ziua Limbii Române nu este sărbătoare şi pentru moldovenii din satul Moldovanka, raionul Krîmsk, ţinutul Krasnodar (sudul Rusiei), unde peste zece ani nu va mai vorbi nimeni graiul nostru.

Reprezintă mai mult de jumătate din localităţii, dar vorbesc mai mult în rusă. Nu mai au de 70 de ani şcoli unde să înveţe româna, pe care încă o mai vorbesc acasă, în sânul familiei. Dar şi de acolo degrabă va dispărea acest grai. E vorba de urmaşii moldovenilor plecaţi din Basarabia la finele secolului al XIX-lea şi aşezaţi în Moldovanka, raionul Krîmsk, ţinutul Kransodar din Rusia. Vasile Podolean, primarul localităţii, susţine că circa 50% din cei aproape 3.000 de locuitori ai satului sunt moldoveni. „Eu înţeleg moldoveneşte, dar îmi este dificil să vorbesc. «Bună ziua», «La revedere», «Mulţumesc» şi alte câteva cuvinte le folosim mai des în familie, în rest cam se uită limba buneilor”, spune cu regret primarul.

Tot el ne recomandă să vorbim cu Natalia Belcenko, preşedinta organizaţiei naţional-culturale „Bucuria” a moldovenilor din ţinutul Krasnodar, care ştie mult mai bine limba. „De fapt doar cei cu vârste de 40-50 de ani mai cunosc şi mai vorbesc limba. Tinerii însă preferă să comunice în rusă, chiar şi în familie. Nu e vina lor. În şcoală se studiază doar în rusă, în societate se vorbeşte tot în rusă, de unde să cunoască ei limba şi să o ţină minte. În plus, mulţi consideră că nu le este de niciun folos să o cunoască”, constată Natalia Belcenko. Potrivit ei, dacă se continuă tot aşa, în zece ani, în această localitate de la poalele Caucazului nu va mai avea cine să vorbească limba buneilor şi a străbuneilor.

PE POST DE „EXPONATE“

„Când am fost la Chişinau, la congresul diasporei moldoveneşti, am rugat să fim ajutaţi cu cărţi, dicţionare, literatură artistică. Cel mai mult avem nevoie de un specialist, care să ştie limba şi să o poată şi preda. Din păcate, solicitările noastre au rămas fără răspuns”, afirmă preşedinta organizaţiei „Bucuria”. Moldoveanca susţine că autorităţile raionale şi regionale ajută organizaţia, dar nu şi în direcţia păstrării limbii şi a tradiţiilor. „Suntem invitaţi la manifestaţiile etnoculturale din raion sau din ţinut, dar mai mult ca un soi de «exponate», astfel încât autorităţile să poată demonstra multiculturalismul regiunii şi grija pentru grupurile minoritare”, spune Natalia Belcenko.

ROMÂNA SIMILARĂ CELEI DIN BASARABIA

Economistul Vasile Şoimaru, autorul volumului „Românii din jurul României în imagini” a vizitat nouă din cele zece localităţi fondate de moldoveni în zona Caucazului. În Moldovanka a fost de două ori. „Pot să vă spun că bătrânii vorbesc limba ca şi oamenii de la mine din sat. Casele, grădinele şi beciurile nu se deosebesc de cele din Moldova. Au păstrat şi numeroase obiceiuri pe care nu le regăseşti la noi. Din păcate, toată această bogăţie se pierde. Oamenii ar trebui să fie ajutaţi. Şi aici nu e vorba doar de autorităţile de la Chişinău, dar şi cele de la Bucureşti. Din păcate, nimeni nu face nimic în această direcţie. Ceea ce fac eu se bazează mai mult pe entuziasmul personal şi susţinerea unor oameni de afaceri”, ne-a relatat Şoimaru. Lingvistul Vlad Pohilă nu vede nici o şansă pentru păstrarea limbii în enclavele moldoveneşti din Rusia. „Dacă nu suntem în stare să-i ajutăm pe românii din imediata apropiere, din sudul Basarabiei, nordul Basarabiei şi nordul Bucovinei, ce să mai vorbim de cei din Rusia! E adevărat, ar fi un lucru frumos, dar este mai degrabă un vis”, a concluzionat Vlad Pohilă.

Moldovenii în Rusia

Datele statistice de la Moscova arată că în Rusia ar locui peste 172.000 de moldoveni. Conform altor surse, numărul este mai mare, de 200.000. Ce mai mulţi se află în Moscova şi regiunea Tiumeni. În ţinutul Krasnodar ar locui 8.000-9.000 de moldoveni. Compact aceştia locuiesc doar în satul Moldovanka. Localitatea este supranumită şi mica Elveţie, datorită naturii şi climei. Milionarul rus Mihail Nikolaev (locul 172 din Rusia) a procurat aici peste 7.000 de hectare de teren agricol, unde vrea să planteze viţă de vie. Intenţionează să construiască o vinărie şi 120 de vile de lux.

Ruşii de la noi, cu pretenţii de majoritari

Deşi au trecut două decenii de când Republica Moldova este stat independent şi are o limbă oficială, pe care fiecare cetăţean este obligat să o cunoscă, ruşii din ţara noastră refuză să înveţe limba română. Dimpotrivă, încearcă să impună populaţiei autohtone graiul lor. Chiar şi în aceste condiţii, ruşii de la noi susţin că sunt discriminaţi.

ÎN ROMÂNĂ DOAR FORMULA DE SALUT

La fel ca în fiecare an, în ajunul Zilei Limbii Române, se organizează mai multe conferinţe şi mese rotunde. Fiind invitaţi să discute despre limba română, reprezentaţii minorităţilor naţionale o folosesc doar în formula de salut. Cel mai recent exemplu este cel de ieri, de la Casa Naţionalităţilor, când Nicolae Stoianov, vicebaşcan al UTA Găgăuzia, invitat la simpozionul „Limba care ne uneşte”, a considerat de cuviinţă să se exprime în trei limbi – română, rusă şi găgăuză, rostindu-şi discursul – în rusă. „Fiecare dintre noi trebuie să ştie limba de stat, dar să înveţe şi să dezvolte şi limba naţionalităţii sale”, a declarat Stoianov. Excepţie nu a făcut nici Nicolae Terzi, copreşedintele Consiliului coordonator al organizaţiilor etnoculturale din cadrul Biroului de Relaţii Interetnice. Acesta a vorbit mai întâi în română, după care a repetat totul şi pentru vorbitorii de limbă rusă.

 

Adevarul.md, 31 august 2012, Autor: Ion Preaşca