Să vedeţi, nu doar eu regret imens de mult faptul că economistul şi artistul fotograf, maestrul Vasile Şoimaru, s-a născut la Cornova şi nu la Ţaul, să zicem! Independent de faptul că doar la Cornova a venit în expediţie unică, în 1931, şi a şaptea de acest tip în România interbelică, echipa de sociologi a Academiei Române ca să studieze „un colţ de ţară” pentru a constitui „o vedere de ansamblu menită să înglobeze într-un tot atât tradiţiile trecutului, cât şi realităţile prezentului şi posibilităţile viitorului…”, citat întrerupt din Dimitrie Gusti.
Monografia sociologică Cornova 1931 de Dimitrie Gusti şi colaboratorii (Ch., Ed. Quant, 2011) este un gest recuperator, omagial, realizat la împlinirea a 80 de ani de la eveniment de o echipă de mari entuziaşti, formată din cercetătorii Vasile Şoimaru, Marin Diaconu şi Zoltán Rostáş. Este un impresionant studiu, rezultat al adunării între copertă de carte a materialelor de lucru ale expediţiei despre care încercăm să vorbim, prezentând impresionantul studiu încăput în circa 852! pagini de carte, studiu efectuat în 1931, între 25 iunie şi 13 august de circa 55 de tineri cercetători. În această o lună şi jumătate, cât s-a desfăşurat expediţia, aflăm din volum, deopotrivă cu interviurile „de lucru”, se mai realizează şi un film documentar cu titlul Cornova, în regia monografiştilor Emanoil Bucuţa, H.H. Stahl, Anton Golopenţia şi a operatorului Tudor Posmantir, care cuprinde instantanee din viaţa cornovenilor – cununii, nunţi, botezuri, înmormântări, activităţi de muncă etc., se înfiinţează şi un cămin cultural, şi o bibliotecă cu 701 volume, Dimitrie Gusti devine, la 9 august, cetăţean de onoare al Cornovei…
Toate studiile, „fişe de teren”, cum li se spunea, sunt riguros şi sârguincios trudite: s-a discutat cu fiecare cornovean în parte despre toate – de la igiena corpului până la modă, despre obiceiuri, îndeletniciri, tradiţii, despre horă şi baluri… De câte ori şi câte ore lucrează acasă şi la câmp fiecare membru al familiei, ce fel de muncă îndeplineşte, cât timp durează, dacă mai prestează alte munci în alte gospodării şi pentru ce fel de plată, munca femeilor şi munca bărbaţilor, ce obiecte sunt în casă, provenienţa lor, zestrea, podoabele interiorului, hainele de ţinut, de lucru, lenjeria de corp… Schema aranjării gospodăriei de la casă la poiată, perimetru, vecini… Etnografie şi civilizaţie rurală românească de cea mai aleasă probă şi nu doar!
Dar să vedem, cel puţin, titlurile primului capitol, ale aşa-ziselor „fişe de teren”, păstrate toţi aceşti ani în mai multe mape la Biblioteca Academiei Române: D. Gusti, Sociologia monografică (p. 7-31); D.C. Georgescu, Evoluţia demografică a satului Cornova, 1817-1930 (p. 32-73); Henri H. Stahl, Vatra satului Cornova (p. 74-89); H. H. Stahl, Despre Inochentie şi inochentism. Fragment de convorbire cu părintele Zamă din satul Cornova (p. 90-97); P. Ştefănucă, Scrisori de război (p. 98-104); Ernest Bernea, Contribuţii la problema calendarului în satul Cornova (p. 105-118); Ştefania Cristescu, Practica magică a descântecului „de strâns” în satul Cornova (p. 119-128); Emil Turdeanu, Un manuscris miscelaneu necunoscut (p. 129-155); Mihai Pop, Contribuţii la studiul limbilor speciale din Cornova: păsăreasca (p. 156-159); Ion Zamfirescu, Contribuţii la cercetarea unei gospodării ţărăneşti din satul Cornova (p. 160-198); Domnica I. Păun, Ţiganii în viaţa satului Cornova (p. 199-205); Traian Herseni, Categoriile sociale cornovene. Prezentare de material şi schiţarea problemei (p. 206-222); Anton Golopenţia, Aspecte ale desfăşurării procesului de orăşenizare a satului Cornova (p. 223-250); D. Şandru, Basarabia (p. 251-268); Ernest Bernea, Botezul în satul Cornova. Încercare de interpretare sociologică (p. 269-283); H. H. Stahl, Anton Golopenţia, Învăţături din zodiac (p. 284-285); Ştefania Cristescu, Frecvenţa formulei magice în satul Cornova (p. 286-295); Ştefania Cristescu, Agentul magic în satul Cornova… (p. 296-310), Ştefania Cristescu, Chestionarul pentru studiul credinţelor, practicelor şi agenţilor magici în satul românesc (p. 311-314); Ion O. Ionică, Criterii de clasificare pentru manifestările spirituale (p. 315-316); Xenia C. Costa-Foru, Studiul monografic al câtorva tipuri de familie reprezentative (p. 317-400).
Urmează capitolele: Despre a VII-a campanie monografică (p. 403-590) ce conţine diferite materiale de epocă: referate, comunicări, scrisori, recenzii, articole la temă, alte documente ce ţin de campania monografică, de conferinţele ulterioare, cele de la Institutul Sociologic Român din perioada 13 ianuarie-1 iunie 1932 – şi debutează conferinţele cu premiera la Bucureşti, la Academie, a filmului Cornova în zi de 13 ianuarie 1932; de studiul ulterior, deja actual, al expediţiei monografice, printre autori fiind şi cornovenii Vasile Şoimaru, de la care a pornit ideea marelui proiect Cornova 1 şi Cornova 2, Zamfira Mihail, fiica preotului cornovean Paul Mihail şi Sanda Golopenţia, fiica monografiştilor, cornovenilor Ştefania Cristescu şi Anton Golopenţia, precum şi cornovenii prin admiraţia faţă de fenomenul studiile monografice Gusti şi, respectiv, Cornova, faţă de cărţile monumentale – Iulia Mărgărit, Grigore Botezatu, Marin Diaconu, Vlad Pohilă şi lista nu este completă; Portrete sociologice şi în cadrul lor ştiinţific sunt incluşi Dimitrie Gusti, Octavian Neamţu, Mihai Pop şi H.H. Stahl de Zoltán Rostáş, Dumitru C. Amzâr de Dora Mezdrea, Ştefania Cristescu, o cronică a conferinţelor şi date biografice, realizat de fiica sa, Sanda Golopenţia-Eretescu, şi nu e de înţeles de ce nu face autoarea un portret complet, duet, al părinţilor săi care s-au întâlnit la Cornova – a lui Anton Golopenţia (se căsătoresc în 1939), Gh. Focşa de Lina Codreanu.
Capitolul Monografişti. Fişe de dicţionar (Cornova, 1931) cuprinde nume de personalităţi ce au trecut prin botezul focului la Cornova, dar şi prin focul destinului ulterior: Amzâr Dumitru Cristian, Argintescu-Amza Nicolae, Berman Iosif, Bernea Ernest, Brauner Harry, Bucuţa Emanoil, Constande Elisabeta, Constande Lena, Cornăţeanu Nicolae, Costa-Foru Xenia, Cotescu Maria (Marica), Cressin Roman, Cristescu-Golopenţia Ştefania, Focşa Gheorghe, Focşa Marcela, Georgescu Dumitru C., Golopenţia Anton, Gusti Dimitrie, Herseni Traian, Ioanovici Dochia, Ionică Ion I., Manolescu Mircea I., Measnicov Igor, Neamţu Octavian, Negrea Adrian G., Păun Domnica, Pop Mihai, Posmantir Tudor, Rădulescu-Pogoneanu Victor, Stahl Henri H., Ştefănucă Petre, Turdeanu Emil, Vulcănescu Mircea, Zamfirescu Ion. Sunt date biografice, „de dicţionar”, care cuprind şi opera ulterioară, şi portrete fotografice pe care unii nu le au…
Se încheie vasta, monumentala monografie cu Notă privitoare la ediţie, Note, Rezumate în limba franceză şi Cornova 1931. Iconografie de Iosif Bergman… Fotografiile sunt pur şi simplu excepţionale, fie portret, fie portret de grup, fie moment de lucru, fie peisaj… Caietul cu imagini alb-negru, nu a putut să nu fie completat cu fotografii color, deja contemporane, realizate de Vasile Şoimaru…
Am dat cât s-a putut de amplu titlurile „fişelor de teren”, având în vedere importanţa culturală şi nu doar a evenimentului Cornova 1931. Lansarea volumului a avut loc toamna trecută la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, cu o sală arhiplină, cu geamurile deschise spre stradă şi spre statuia lui Ştefan cel Mare şi Sfânt… Cu vorbitori excepţionali, printre care Sanda Golopenţia, Constantin Eretescu, Zoltán Rostáş, Vasile Şoimaru (şi moderator), Nicolae Dabija, Lidia Kulikovski, Vlad Pohilă, Spiridon Vangheli, Ion Buga, Grigore Botezatu…
…Destinul omenirii în general, al sociologiei, deopotrivă cu cel al geneticii, ciberneticii, al specialiştilor din domeniile date –şi printre ei sunt mari intelectuali – nu a fost unul simplu. Sociologia a fost considerată după război „pseudoştiinţă burgheză”, scoasă din manuale şi şcoli, mulţi sociologi-monografişti scoşi din leafă, aruncaţi în închisori, împuşcaţi, iar sociologul modern Dimitrie Gusti ca fondator de şcoală, al Institutului Social Român (1921), al primului în lume Muzeu al Satului sub cerul liber din Bucureşti (1936), preşedinte al Academiei Române între 1944-1946 (precizăm pentru a limpezi o confuzie că în perioada 1946-1948 preşedinte al Academiei Române a fost juristul Andrei Rădulescu, rudă apropiată a acad. Eugen Simion, preşedinte al Academiei Române în perioada 1998-2006), Dimitrie Gusti, cum spuneam, e scos din funcţii, din pâine, lipsit de pensie… Moare în cumplită mizerie impusă de regim „din greşeală” în 1955, iar reabilitarea sa şi a ştiinţei cărei i s-a consacrat vine abia peste un deceniu.
Dincolo de dramatice şi tragice accente ar fi minunat să reuşim la capitolul „gestionarea crizelor” (şi capitol în portretul lui Gusti)! Cum trecem tot dintr-o criză în alta, ar fi cazul să avem şi o metodică a gestionării lor, a rezistenţei calitative! Cel puţin Vasile Şoimaru o are! Mărturie stă şi volumul Cornova, apărut la Chişinău în 2000 cu ocazia împlinirii a 120 de ani de la naşterea marelui Dimitrie Gusti. Cu mare speranţă, ataşament şi cunoştinţă în cauză aş recomanda volumele – Cornova şi Cornova 1931 şi excepţionalul album Românii din jurul României – ca „protagoniste” pentru o conferinţă şcolară ştiinţifică la istorie, gen „Chişinăul citeşte o carte”, cum sunt minunatele conferinţe anuale tradiţionale la Biblioteca Municipală B.P. Hasdeu. În numele unui scop nobil: toţi elevii din oraş implicaţi în studiul volumelor, cu referate şi comunicări „la temă”, să fie incluşi în echipe care să meargă în satele părinţilor şi bunicilor, a rudelor, a profesorilor de istorie etc. pentru a multiplica, într-un fel, fenomenul Cornova! (Ideea, parţial, a fost lansată de jurnalistul Constantin Ciobanu la Biblioteca Alba Iulia cu ocazia prezentării mai multor volume, inclusiv Cornova 1931). Şi pentru a multiplica, de ce nu, fenomenul Vasile Şoimaru! De ce să regretăm la infinit faptul că Vasile Şoimaru s-a născut la Cornova şi nu în fiecare dintre satele noastre! Proiectul dat ar fi susţinut, credem, de Academia Română, de Academia de Ştiinţe a R. Moldova… De Guvernul R. Moldova… Fenomenul Cornova şi modelul spiritual Gusti ar da naştere unei vaste expediţii şcolare de pe urma căreia cu toţii am avea de câştigat – toate satele noastre ar fi studiate conform metodei Gusti, multilateral, materialele prelucrate ar deveni cărţi tradiţionale şi virtuale, ar deveni un bun al tuturor! Şi elevii, împreună cu profesorii de istorie, de literatură, copiii satelor respective, ar aborda metode educativ cognitive spectaculoase, până la urmă, ar avea o lună de vacanţă de neuitat!
Conferinţa Dimitrie Gusti – Cornova s-ar înscrie de minune în cadrul omagierii ştiinţifice a tristului jubileu de 200 de ani de la raptul Basarabiei. Doamne ajută!
Pentru câteva lecturi esenţiale din ultima perioadă şi bucuria recenziilor publicare în L.A. mulţumesc deosebitului „complice”, Elenei Căldare-Roşca.

Elena TAMAZLÂCARU

 

Literatura și Arta, 5 ianuarie 2012