Trei zile de „Joc românesc” în Jîtcoviţa – Serbia

timoc_69

Picture 69 of 70

Cea de-a şaptea ediţie a Festivalului Internaţional de Folclor al Românilor din Balcani „Joc românesc” s-a desfãşurat şi în acest an, potrivit tradiţiei, la Jitcoviţa,  în perioada 19 – 22 iulie. Îmbogãţit, de la an la an, cu tot mai mulţi participanţi de marcã, festivalul s-a bucurat anul acesta de participarea unor ansambluri folclorice din Cluj, Prahova şi Caraş-Severin, dar şi de atenţia folcloriştilor din Serbia, Macedonia, Republica Moldova. O patã de culoare a oferit şi interesul acordat de reprezentanţii ambasadei Republicii Azerbaijan în Serbia, dar şi colocviul despre folclor şi istorie a românilor din Balcani.

În urmã cu şapte ani, într-un sãtuc aflat la circa 8 kilometri de Golubac, micul orãşel aflat la malul Dunãrii, vizavi de Moldova Nouã, lua naştere un proiect curajos, graţie unor români cu suflet mare – Iviţa şi Jasmina Glişici şi preşedintele Societãţii de Limba Românã din Voivodina, Lucian Marina. Poate cã la acea vreme, nimeni în afarã de aceştia nu ar fi crezut cã iniţiativa lor va deveni un prilej de reunire anualã a simţirii româneşti, a identitãţii culturale şi a artiştilor populari din ţãrile balcanice, dar mai ales nimeni nu ar fi crezut cã din România, ţara mumã, aşa cum îi spun românii de pe Valea Timocului, va exista un interes atât de mare. Iatã cã lucrurile au evoluat, iar la Jîtcoviţa, an de an, timp de trei zile, se simte româneşte, se mãnâncã româneşte şi se cântã româneşte. Şi tot aici, în satul natal al arhitectului îndrãgostit de obiceiurile româneşti, Iviţa Glişici, trei zile fluturã mândru drapelul românesc. Dacã în prima zi a festivalului, oamenii au fost încântaţi de sunetul muzicii etno şi jazz, sâmbãtã festivalul „Joc Românesc” s-a deschis oficial, iar invitaţii de marcã au fost unul şi unul: Ambasadorul României la Belgrad – excelenţa sa Daniel Banu, consulul general al României la Zajecear – Iulian Niţu, reprezentanţii ambasadei Republicii Azerbaijan la Belgrad, senatorul de diaspora Viorel Badea, lideri marcanţi ai comunitãţii româneşti din Valea Timocului şi Voivodina. Pe scena festivalului au evoluat artişti populari români din Cluj şi Prahova, dar şi din Bulgaria, Macedonia, Serbia şi Republica Moldova. De asemenea, o ineditã expoziţie de picturi, fotografii document şi documente româneşti a încântat vizitatorii, la fel ca şi expoziţiile de costume naţionale româneşti şi icoane pe sticlã. Un rol aparte l-a jucat aici Asociaţia „Produs de Cluj”, timisã de preşedintele CJ Cluj – Horia Uioreanu, un demnitar local care a înţeles perfect faptul cã românii din afara graniţelor trebuie sprijiniţi, asta dupã ce a participat, la finele lunii mai a acestui an, la douã transmisiuni în direct ale TVR din Kladovo – Serbia.

Poate cele mai aşteptate momente ale fiecãrei ediţii ale unui festival, care deja a devenit tradiţie în apropiere de oraşul din care cetatea Golubac strãjuieşte maiestuoas bãtrânul fluviu, sunt cele legate de competiţiile culinare: „Cea mai gustoasã brânzã” şi „Cea mai bunã coleaşã (mãmãligã)”, dar şi cele în care frumuseţea recunoscutã a româncelor este accentuatã de concursuri de miss: „Miss Românca Serbia” şi „Miss festivalul “Joc Românesc”.

Un capitol nou în derularea obişnuitã a festivalului l-a constituit un colocviu incitant despre folclorul românesc din Balcani şi despre istoria aromânilor, istroromânilor, românilor şi valahilor, filmat integral de Televiziunea Novi Sad, secţia de limba românã. Colocviul s-a bucurat de participarea unor istorici şi oameni de culturã din Serbia, România şi Republica Moldova, dar şi de prezenţa unui român cu suflet mare – directorul Comitetului pentru Drepturile Omului Negotin şi al ziarului electronic de limba românã timocpress.org, Duşan Pîrvulovici. Am avut onoarea ca din partea sãptãmânalului „Obiectiv Mehedinţean”, singura publicaţie mehedinţeanã prezentã la evenimentul de mare emulaţie artisticã, sã participe la dezbateri profesorul de istorie de la Colegiul naţional „Gheorghe Ţiţeica” – Liviu Dãnilã, care a vorbit despre câteva momente marcante din istoria românilor de la sud de Dunãre. Profesorul Liviu Dãnilã a vorbit despre istoria românilor din Serbia sud-dunãreanã, evoluţia şi permanentizarea pe aceste meleaguri, lupta lor pentru identitate, contextul actual punctat de contribuţia României la asigurarea unui climat favorabil, dar şi la exploararea conjuncturii europene a aderãrãrii Serbiei la UE. Liviu Dãnilã a fãcut o trecere în revistã a momentelor importante ale evoluţiei istorice a acestor români, asimilarea la care au fost supuşi, faptul cã Dunãrea nu ne separã, ci ne uneşte.

„Istoria românilor de pe aceste meleaguri ar trebui mai bine studiatã în România, aceastã istorie a acestor fraţi ai noştri ar trebui sã ne intereseze şi pe noi, dar în special pe factorii de decizie de la nivelul României şi de la nivelul diplomaţiei române din Serbia”, a spus, printre altele, profesorul Liviu Dãnilã. El a mai vorbit despre încercãrile lui Ionel Brãtianu de a resuscita interesul faţã de aceste teritorii locuite de români, dar şi despre ceea ce cerea comunitãţii internaţionale celebrul lider al comunitãţii româneşti Atanasie Popovici – Furnicã, la Conferinţa de pace de la Paris, din 1919, adicã o atenţie deosebitã faţã de românii de aici şi chiar recunoaşterea Timocului drept pãmânt românesc.

http://obiectiv-mehedintean.ro/?p=3084

N. B. Pentru prima dată în istoria acestui Festival a participat şi-un reprezentant din Republica Moldova, Vasile Şoimaru, profesor ASEM, care şi-a lansat Albumul său ROMÂNII DIN JURUL ROMÂNIEI ÎN IMAGINI, oferindu-l în dar Bibliotecii din Jitcoviţa, care găzduieşte anual această manifestare românească, promiţând organizatorilor că ediţia următoare a Albumului va fi îmbogăţită cu cele mai frumoase imagini de la acest Festival folcloric şi care va fi lansat în cadrul ediţiei următoare a Festivalului…