Locuitorii multor oraşe şi sate, din Republica Moldova sau din România, la ora actuală se pot lăuda cu o monografie, dar iată cu un album fotografic – mai puţine. Acesta din urmă necesită o muncă deosebită pentru a-l vedea gata scos la lumina tiparului. Implică, fireşte, şi numeroase cheltuieli, deci, căutare de resurse, de sponsori, donatori… Şi totuşi, comuna Miroslăveşti din judeţul Iaşi, România, în anul curent s-a ales cu un astfel de album, elaborat de dascălul rural Gheorghe Pârlea şi care poartă titlul Miroslăveşti prin ochiul timpului nostru (Chişinău, Editura „Serebia”, 2014). Trebuie să menţionăm că oricare tipăritură amintită mai sus – de un fel sau altul – prezintă oamenilor locului, precum şi celor din întreaga Ţară, un adevărat certificat de strălucită identitate. Aceste cărţi valoroase vor servi drept dovadă, pentru generaţiile ce ne vor urma, că străbunii şi părinţii noştri şi-au iubit Ţara şi locurile natale, şi-au cultivat limba şi cîntecele cu care s-au născut, au respectat tradiţiile populare, făcînd totul ce a fost în puterile lor să avem astăzi un trai paşnic şi satisfăcător din punct de vedere material.

Vorbind despre albumul menţionat anterior, aducem la cunoştinţa cititorilor revistei noastre că pe 19 decembrie 2014 la Chişinău, la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, a avut loc o importantă manifestare culturală – a fost lansat albumul monografic Miroslăveşti prin ochiul timpului nostru, care cuprinde o tematică cultural-spirituală şi este prilejuit de împlinirea a 585 de ani de la prima atestare documentară a satului Miroslăveşti şi 150 de ani de la înfiinţarea comunei cu acelaşi nume. În deschiderea evenimentului cultural, care a întrunit reprezentanţi de pe ambele maluri ale Prutului, conf. univ. dr. Lidia Kulikovski, şefa Departamentului studii şi cercetări, a menţionat că avem în faţă un volum extrem de valoros şi extraordinar de frumos executat din punct de vedere estetic. Salutînd oaspeţii, care au venit la Chişinău în frunte cu primarul comunei Ionuţ Gospodaru, dumneaei a ţinut să accentueze că mirosloveştenii nu se află prima oară într-o astfel de delegaţie şi, cu siguranţă, ne vor vizita şi în viitor. La Chişinău de data asta au venit să ne arate, prin intermediul albumului fotografic, ce urme frumoase lasă celor ce vor veni după noi.

Pe post de moderator s-a aflat poetul, prozatorul şi publicistul Nicolae Dabija, redactor-şef al săptămînalului Literatura şi arta, membru de onoare al Academiei Române, proaspăt Cetăţean de Onoare al comunei Miroslăveşti, judeţul Iaşi, care a relatat că noi trebuie să ne cunoaştem mai profund istoria, avem o datorie sacră de a reconstitui trecutul nostru glorios, deoarece nu sîntem un popor sărac de fapte cu care putem să ne mîndrim în lume. N. Dabija a povestit cum a fost să ajungă în acest sat din inima străvechii Moldove. Venind pe aceste locuri şi îngenunchind pe malul rîului Moldova, căci aici, în apropiere, la Verşeni, a copilărit clasicul literaturii române contemporane Mihail Sadoveanu, poetul de frunte al generaţiei anilor ’70-’80 ai secolului trecut a descoperit oameni deosebiţi, cu care întreţine legătura pînă în prezent. Albumul Miroslăveşti prin ochiul timpului nostru este o oglindă a unei comune, o carte de icoane, în fine, este o istorie expusă prin fotografii şi s-ar părea că-i de mică însemnătate, dar ea este fără dubii o componentă a unei istorii mai mari a Ţării.

Pentru dr. în economie Vasile Şoimaru, conferenţiar universitar la ASEM, publicist şi maestru fotograf, coordonatorul şi postfaţatorul acestui album monografic, cel care a cercetat arhivele şi şi-a găsit urmele strămoşilor la Năvrăpeşti, sat integrat azi în componenţa Miroslăveştilor, oamenii din partea locului i-au devenit mai mult decît prieteni. Unii dintre ei sînt prezenţi în sală: economistul Ionuţ Gospodaru, primarul comunei Miroslăveşti; Ioan Gospodaru, talăl primarului, întreprinzător economic local, principalul susţinător al ansamblului folcloric „Şezătoarea”, organizatorul Bîlciului de Rusalii; preot Liviu Siminciuc, parohul Bisericii „Sfînta Treime” din Mirosloveşti, custodele Bisericii de lemn – monument istoric; prof. Ioan Pârlea, consilier local, coautor şi coordonator al Monografiei comunei Mirosloveşti, ajunsă deja la a treia ediţie; Petrică Focşa, sociolog ieşean; Gheorghe Ghelbează, custodele expoziţiei etnografice, amenajată în casa părintească din Mirosloveşti; învăţător Gheorghe Pârlea ş.a. Dr. V. Şoimaru a vorbit despre cum au decurs lucrările de elaborare a albumului care se lansează, aducînd la cunoştinţa publicului că o treime din fotografiile incluse între coperte îi aparţin. Prin tipărirea acestui album s-a realizat o mică unire a oamenilor de cultură, de ştiinţă şi artă de pe ambele maluri ale Prutului.

Primarul comunei Miroslăveşti, Ionuţ Gospodaru, iniţiatorul proiectului editorial, luînd cuvîntul la manifestare, a declarat că de fiecare dată vine cu plăcere la Chişinău. Dumnealui socoteşte că animatorul şi coordonatorul tuturor lucrărilor poate fi numit pe drept dr. V. Şoimaru.

Astfel, Unirea despre care s-a vorbit anterior a început să se înfăptuiască… de jos. Comunele din stînga şi din dreapta Prutului trebuie să se unească, să se înfrăţească, elaborînd în activitatea lor proiecte comune. La 8 noiembrie curent, albumul a fost lansat la Miroslăveşti, bucurîndu-se de o apreciere binemeritată. Această bijuterie poligrafică, tipărită cu forţe comune de intelectuali şi oameni simpli, este cea mai frumoasă carte despre o localitate rurală din Ţară.

Autorul albumului Miroslăveşti prin ochiul timpului nostru, învăţătorul, publicistul şi poetul Gheorghe Pârlea, care este un vechi colaborator al revistei BiblioPolis, în prezent pensionar, dar între prieteni numit „ministru al culturii fără portofoliu”, a istorisit că vine de acum a patra oară la Chişinău şi a doua oară se află în Templul Cărţii – Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” din capitala Republicii Moldova. De aceea, ca un om simplu cum se socoteşte, este copleşit de emoţii. Dintre cei cu care s-a întîlnit cel mai des în satul lui de baştină au fost: Vasile Şoimaru, autorul volumelor Românii din jurul României. Monografie etnofotografică şi Cotul Donului 1942: eroism, jertfă, trădare, iniţiatorul deschiderii unui compartiment de literatură basarabeană în Biblioteca din comuna Miroslăveşti; Nicolae Dabija, autorul romanului Tema pentru acasă şi o voce de susţinere a românilor ce nu are contracandidat în spaţiul dintre Nistru şi Prut; Ninela Caranfil, care ne învaţă cum să citim versurile şi care este aşteptată în scenă cu rolurile ei formidabile în orice localitate din orice colţ al lumii unde trăiesc români; Vlad Pohilă, scriitor, jurnalist, lingvist, cunoscător al cîtorva limbi străine şi autorul volumului Şi totuşi, limba română; Ion Iachim, autorul romanelor Cireşe pentru Mareşal şi Cu jăraticul pe buze; Aurelian Silvestru, autorul Fărîmelor de suflet; Ionel Căpiţă, „clopotarul” Basarabiei şi cîntăreţul dragostei. Cu aceleaşi emoţii fireşti pentru un om de bună credinţă, Gh. Pârlea a recitat din poeziile sale. Reproducem pentru cititorii noştri Scrisoare către fratele basarabean: „Îţi scriu cu dor de-aici, nu de departe, / Din nou scrisoare lungă, dragă frate. / Îţi scriu cu sîrg, mereu făr’ să primesc / Întors la noi cuvîntul tău frăţesc. / Deşi de-aici aproape-mi eşti în zare, / Te ştiu aflat stingher peste hotare. / Deşi eu de te strig vîrtos, tu mă auzi, / Hotarul silnic dintre noi ne lasă surzi. / Of, dragul meu, ce îţi făcu străinul / De nu îi mai auzi mamei suspinul? / Ce strîmbătate-ţi croi, frate, soarta / De nu mai vrei deloc s-auzi de tata? / Hai, frate, vin’ să ne scăldăm în Prut / Ca-n vremurile cele de demult! / Şi să ne tolănim în soare-apoi pe mal / Scrutînd Carpaţii cu Ceahlăul tutelar. / Iar destupînd auzul cel din veac, / Să-l auzim pe Horea la Albac. / Şi-apoi să dăm pe val o mîndră floare, / S-o ducă Prutul veste pîn’ la Mare. / Nu-i chiar aşa de aprig, frate, bietul rîu, / Hai, vino de-l înfruntă grabnic pîn’ la brîu! / Căci iată eu pe mal abia aştept / Să-mi strîng cu drag iar fratele la piept. / Şi-aminte ia acuma, dragă frăţioare, / Adăst să fie asta ultima scrisoare!”

Ninela Caranfil, Artistă a Poporului, actriţă la Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”, a îndemnat ca fiecare strănepot al neînfricatului Decebal, al energicului şi înflăcăratului Ştefan cel Mare şi Sfînt să nu vorbească despre iubire, dar să iubească… Să iubească cu adevărat Ţara, plaiul natal, consîngenii, în mijlocul cărora el însuşi îşi găseşte împlinirea. Actriţa a adus numai elogii tuturor celor care au contribuit la editarea albumului fotografic şi care ne-au uns la inimă. Oamenii din Miroslăveşti, care e centrul lumii după părea N. Caranfil, au două suflete, deoarece iubesc România şi Basarabia, sînt frumoşi la suflet şi iubitori de frumos, de aceea Dumnezeu ne-a unit. Odată cu apariţia acestui album minunat s-a întîmplat un lucru mare.

Cunoscutul şi îndrăgitul de toţi scriitor, publicist şi lingvist Vlad Pohilă, a mărturisit că nu ştia despre comuna Mihoslăveşti pînă cînd a vizitat-o împreună cu dr. Vasile Şoimaru, aflîndu-se cu „Toyota” acestuia într-o călătorie prin România. De aici au început colaborările care durează şi azi, iar apariţia albumului Miroslăveşti prin ochiul timpului nostru este una dintre punţile care leagă cele două maluri de Prut. Vl. Pohilă a mai amintit despre „Hanul Ancuţei”, care se află nu departe de comuna Miroslăveşti şi despre care a scris atît de inspirat M. Sadoveanu, despre Biserica „Sfînta Treime”, ce poartă o aura deosebită prin celebritatea ei, despre şcoala din comună, vizitată deseori de personalităţi din Basarabia, precum şi despre alte puncte de atracţie şi locuri memorabile din împrejurime. Albumul, care a fost lecturat de Vl. Pohilă, este o lucrare uimitoare, copleşitoare, o capodoperă în patrimoniul naţional. Se vorbeşte că această bijuterie a genului a înfăptuit Unirea – acea realizată de la om la om, în formulă spirituală. Deci, se întrevede un sîmbure de adevăr, deoarece albumul este dovada că putem lucra împreună şi putem realiza lucruri care să minuneze lumea. Tinerii vor prelua ataşamentul nostru. Să fim uniţi, buni şi frumoşi la suflet în continuare.

Au transmis felicitări realizatorilor albumului care se lansează scriitorul, psihologul, publicistul şi pedagogul Aurelian Silvestru, precum şi poetul Ionel Căpiţă. Primarul de Pănăşeşti, Străşeni, Valeriu Filip, a făcut un apel către toţi să nu căutăm fraţi, ci să ne înfrăţim. Unirea se face prin cultură, literatură şi artă!

Participanţii la manifestare s-au bucurat de o surpriză: cu un buchet de colinde s-a prezentat în faţa lor Ansamblul „Ştefan Vodă”. Conducătorul ansamblului Tudor Ungureanu şi cantautoarea Maria Stoianov au interpretat cîntece patriotice despre Ştefan cel Mare şi Sfînt şi Unirea cea visată, care mai întîrzie să vină. Cu aceeaşi deosebită atenţie a fost ascultat Ansamblul etnofolcloric „Crenguţă de iederă”, condus de interpreta de muzică populară Maria Iliuţ.

La sfîrşitul programului Mariana Harjevschi, directorul general al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, a mulţumit oaspeţilor din România – pentru că ne-au oferit o carte de zile mari şi o prezentare neobişnuită a ei, precum şi ascultătorilor – pentru tenacitate şi perseverenţă în susţinerea idealurilor naţionale.

Valeriu RAŢĂ

BIBLIOPOLIS, 2014, nr.4