La începutul verii 2007 mă pregăteam de noi drumuri la românii din jurul României şi, hoinărind pe Internet în căutarea de noi informaţii despre ei, de această dată despre istro- românii din Croaţia şi românii friulani din Alpii italieni, am rămas surprins, descoperind un nou toponim, Cornova, din regiunea autonomă Trento din Nordul Italiei, a doua Cornovă pe Glob, după cea natală a mea… Despre Cornova basarabeană au scris şi publicat mulţi: de la Dimitrie Gusti şi Paul Mihail până la Popa Zamă şi subsemnatul… Se va mai scrie şi în 2011, la 80 de ani de la legendara expediţie monografică a şcolii Gusti din vara lui 1931.

Dar despre Cornova italiană nu se ştie mai nimic…

Peste patru luni, după un drum istovitor de sute de kilometri de serpantine alpine la românii friulani din nordul provinciei italiene Friuli – Venezia Giulia am şi ajuns acolo împreună cu prietenul şi omul de afaceri Sergiu Cocoş, fiind şi sponsorul acelei călătorii de poveste.

Am găsit acolo o Cornovă, deja topită într-un orăşel montan, Romeno,din provincia autonomă Trento, cu alte cuvinte, o mahala a orăşelului cu numele  nu mai puţin surprinzător de Romeno(în traducere Român), crezând de la început că-i vorba de o Cornovă română în Italia!

Dar de unde provine acest toponim italian?

Locuitorii Cornovei italiene n-au putut răspunde la această întrebare. Un răspuns neconvingător am găsit în Dicţionarul italian „I nomi locali…”, care presupune că toponimul dat provine de la două cuvinte italiene: Corte(curte) şi Nuova(nouă), adică Curtea Nouă… Până în prezent n-am găsit nici eu vreo explicaţie mai argumentată, mai plauzibilă, dar nici nu m-am dezis încă de prima mea bănuială că toponimul dat poate fi legat de foştii mei consăteni cornoveni din familiile lui Filimon şi Paul Klink şi copii lor: Willi, Robert şi Elsa şi, respectiv, Oskar, Robert şi Rudi, germani de etnie, care au lăsat urme adânci pe moşia Cornovei şi a altor câteva sate din jur, care se mai văd şi azi. Urmele lor le caut de mai bine de un deceniu prin toată Europa. Aceste familii au fost chemate din Cornova acasă, în patria lor istorică, după semnarea la 23 august 1939 a Pactului celor doi dictatori fascişti, Stalin şi Hitler, unul roşu comunist, altul brun socialist… Şi deoarece unele din familiile germane basarabene au ajuns şi în Nordul germanofon al Italiei, am zis: iată că sunt aproape de descoperirea urmelor germanilor mei cornoveni… S-a întîmplat că orăşelul Romeno este locuit de italieni, iar mahalaua Cornova de aici chiar nu are niciun german. N-am regretat niciun pic făcând acest drum pentru că în mahalaua Cornova a orăşelului Romeno am descoperit o familie din doi cornoveni italieni deosebit de valoroşi: Corrado şi Angela Maria Chiarelli, el pictor şi sculptor cu renume, distins cu Diploma de merit de către premierul italian Silviu Berlusconi, ea- manager iscusit al propriului complex turistic  Hotelul – Restaurant – Pizzerie CORNOVA din Romeno.

În această vară am repetat drumul trasat trei ani în urmă, mergând mai întâi la basarabenii alungaţi de acasă de tranziţia noastră fără de sfârşit din oraşele italiene Padova, Venezia, Citadella, Treviso, Mogliano Veneto, precum şi la friulanii din Ravascletto şi Tolmezzo, cu al său, unic în lume, Muzeu etnografic al friulanilor.

Mare mi-a fost mirarea să văd la loc de cinste printre cele mai valoroase exponate şi distincţii ale casei familiei Chiarelli(sosirea mea a fost o surpriză absolută pentru ei) monografia de 700 de pagini a Cornovei basarabene, donată de mine acu trei ani, despre care stăpânii spun că atunci când s-a lăudat cu achiziţia dată primarului local acela a crezut că-i vorba de monografiea unui oraş de talie europeană şi nu un sătuc basarabean de o mie de locuitori, zicând că nu se lasă până nu face o lucrare asemănătoare despre oraşul său natal, Romeno, cu mahalaua lui principală Cornova…

Nu mai puţin miraţi au fost prietenii mei italieni, când, de această dată, le-am oferit o nouă surpriză, Albumul Românii din jurul României în imagini, văzâdu-şi pe paginile lui chipurile lor fotografiate trei ani în urmă în Cornova italiană…

Mi-au promis că la prima ocazie vor onora invitaţia mea de a vizita Cornova basarabeană, eu la rându-mi le-am promis că voi reveni peste un timp la Cornova italiană, dar nu mai devreme de lansarea ediţiei a doua a Românilor din jurul României, în care voi plasa noi imagini ale celui mai apropiat de mine oraş italian, Romeno, adică Românul, cu superba sa mahala Cornova… Cine ştie poate iese ceva frumos din acestă aventură latină a noastră…

P.S. Revenind la frumoşii mei cornoveni de etnie germană, plecaţi din Cornova acu 70 de ani, vreau să spun că urmăresc cu zel tot ce este legat de istoria germanilor basarabeni, în primul rând a celor cu numele Klink, mai ales, pe renumitul medic american Dr. Robert Klink, din Virginia, SUA, care vreau să cred că este unul din cei doi fii, Robert (născuţi la Cornova până la ocupaţia ei de către ruşi la 28 iunie 1940), ai celor doi fraţi Klenk -Filimon sau Paul… Dacă s-ar întâmpla să fie aşa, şi dacă ar observa acest articol, îl anunţ pe acestă cale că de 70 de ani sunt aşteptaţi acasă cu cu mult drag de către foştii lor consăteni… Îi aşteaptă şi fosta lor gospodăria, care a rămas, practic, intactă: şi casa părintească de cărămidă roşie, şi grandiosul beci arcuit din piatră de Orhei, şi magazia pentru grâne, fructe şi legume, şi moara, şi oloiniţa, şi, chiar grandioasa moşie a lor, pe care ţăranii cornoveni nu prea au cu ce s-o lucreze din motive financiare, din cauza sărăciei nemaivăzute în toată Europa, lăsate aici de trista guvernare comunistă…

Dr. Vasile Şoimaru

Timpul, 1 octombrie 2010