Desigur, este vorba despre cartea doctorului în economie, ex-vice-rectorul ASEM, Vasile Şoimaru, cu titlul “Românii din jurul României. Monografie etnofotografică” (*). Dacă este adevărat că omul vine pe planeta Pământ cu o anumită misiune concretă, apoi, în cazul lui V. Şoimaru, misiunea sa este “producerea” acestei cărţi.
Grigore Vieru spunea că “economistul Şoimaru este un miracol”. Evident, este un miracol şi această carte a “vieţii sale”. Răsfoind-o, iniţial ai impresia că ţii în mână un simplu album de fotografii colorate. Chiar dacă acesta este albumul unei naţiuni aflate, în mare parte în afara frontierei vetrei strămoşeşti. Mai apoi însă, captivaţi de descoperirea unei lumi, pe care n-am cunoscut-o altă dată, ajungem treptat la concluzia că de fapt este vorba de un tratat ştiinţific, de un studiu interdisciplinar în care se “topesc” într-un tot întreg arta şi istoria, economia şi geografia, filosofia şi literatura. Acest tratat este rodul unui efort inspirat şi creativ de descoperire, de analiză, de tălmăcire a destinului unui întreg popor. Este o prezentare a unei lumi mai colorate, mai reale, mai vesele şi mai triste, mai optimiste şi mai pesimiste decât ne închipuiam până acum.
V. Şoimaru este economist de profesie. J.M. Keynes (1883-1946), cel mai mare economist al secolului XX, spunea: “economistul trebuie să fie matematician, istoric, om de stat, filosof – toate în aceeaşi măsură”. Un economist bun, nu se poate deci limita la nişte simple analize cantitative a procesului de creare şi repartizare a bunurilor materiale. Iar în condiţiile Republicii Moldova un bun economist mai trebuie să fie şi un bun patriot. Căci rămânând “absolut obiectiv” riscă să aducă ţării sale mai mult rău decât bine.
Acel Univers, care este cuprins în cadrul unor limite geografice şi istorice concrete, descoperit şi prezentat de un economist cu imaginaţie şi gândire creativă şi cu aparatul de fotografiat mereu la îndemână, se memorizează uşor şi-l vom purta apoi cu noi întreaga viaţă. Mai cu seamă că studiul domnului V. Şoimaru nu doar ne aprofundează cunoştinţele despre neamul românesc, ci ne creează o altă viziune, o altă înţelegere a destinului istoric al acestui neam. În carte sunt surprinse: modul de viaţă, portul, cultura materială şi tradiţiile consîngenilor noştri, rămaşi în afara vetrei strămoşeşti – România. Este adevărat, din carte desprindem mai greu modul cum oamenii aceştia îşi câştigă pânea cea de toate zilele, cum decurge viaţa lor economică. Dar acest lucru este mai puţin important. Principalul este promovarea ideii că trăind de secole în alte state (de regulă pe pamânturile lor strămoşeşti) consângenii noştri, îşi păstrează cu sfinţenie, dar poate şi cu speranţă, identitatea lor naţională.
Surprinzător este faptul că în pozele făcute doar cu câţiva ani în urmă, şi tinerii şi cei mai în vârstă, poartă straie naţionale noi, de curând cusute. Chiar şi acest detaliu ne îndeamnă să ne punem întrebarea: oare spiritul românesc, contrar unor opinii ce mai persistă încă, este la fel de rezistent la nenumăratele valuri de deznaţionalizare, la fel de vivace şi puternic, ca şi celebrul spirit german?
Dacă vorbim despre un tratat ştiinţific este şi firesc să ne întrebăm: ce-a descoperit, ce-a inventat Vasile Şoimaru? Răspundem: o realitate care nu era ascunsă, dar pe care n-o cunoaştem, o realitate la care ne uitam, dar pe care n-o vedeam. Acum cunoaştem, acum vedem această realitate şi ea a devenit deja parte a patrimoniului nostru cultural şi ştiinţific. Acestea fiind spuse, considerăm că lucrarea doctorului în economie V. Şoimaru poate servi drept temelie pentru conferirea gradului ştiinţific de doctor habilitat. În economie, de exemplu, sau în istorie, sau în artă. Cartea merită a fi înaintată şi la Premiul Național al Republicii Moldova.
Incontestabil, după multe criterii, este imposibil să compari cartea domnului V. Şoimaru cu o teză ştiinţifică obişnuită. Aşa este, dar în privinţa creativităţii acesteia, a descoperirii unei lumi necunoscute, a unui fenomen necercetat, neexplorat până acum, dar mai cu seamă a impactului acestuia asupra conştiinţei naţionale, cartea-album întrece unele teze de doctor habilitat. În această ordine de idei unul din cei mai cunoscuţi lideri spirituali ai secolului

XX, indianul Osho (1931-1990) spunea următoarle: “Du-te în universităţi şi ai să vezi ce fel de muncă creativă se desfăşoară acolo. Se scriu mii de tratate, în baza cărora oamenilor li se conferă tot felul de titluri: doctor în medicină, doctor în filosofie, doctor în litere. După aceea, nici unul un ştie ce s-a întâmplat cu teza lui de doctorat: toate ajung maldăre de gunoi în biblioteci. Nimeni nu le citeşte, nimeni nu se inspiră din ele, ba da, câţiva oameni le citesc; dar aceştia sunt oamenii care, la rândul lor, au să scrie şi ei o teză. Bineînţeles că viitorii doctori o citesc”.Or, Vasile Şoimaru n-a imitat, n-a plagiat pe nimeni. A “produs” o lucrare dintr-o singură răsuflare, ca pe un vis, descoperind, cu instrumente noi, mai expresive, un univers ce va rămâne mereu parte a conştiinţei noastre naţionale.

Dumitru MOLDOVAN, prof. univ. dr. habilitat, membru-corespondent al AȘM

{(*) Vasile Șoimaru. Românii din jurul României. Monografie etnofotografică. Editura Serebia,
Chișinău, Magic Print, Onești, 2014, 376 pp.}

Literatura și arta, 5 martie 2015