Miercuri 24 ian. la Paris, inima patriotului român basarabean – Nicolae Lupan, a încetat să mai bată. În perioada sovietică fusese declarat dușman al poporului sovietic moldovean și al limbii moldovenești.

Consiliul Național al Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina anunță cu profund regret, că miercuri 25 ianuarie 2017, la Paris, inima domnului Nicolae Lupan, a încetat să mai bată. Nicolae Lupan a fost primul președinte și membru fondator al Asociației în martie 1990 la București. S-a născut la 16 Martie 1921, satul Cepeleuţi, judeţul Hotin, Regatul României, într-o familie de ţărani români, Ion şi Vera Lupan, fiind ultimul din cei zece copii. A urmat pe rând, Școala elementară din sat, Şcoala de Agricultură din Grinăuţi, Soroca şi Liceul nr. 10 din Cernăuţi și apoi Şcoala de subofiţeri în rezervă din Botoşani. Repartizat, cu gradul de sergent major TR a luptat în cadrul Regimentului 30 Dorobanţi din Câmpulung-Muscel pe frontul de la Iaşi contra ruşilor şi pe cel din Transilvania şi Ungaria contra germaniei naziste. A obţinut licenţa în litere la Universitatea din Cernăuţi, (1956-1961). A lucrat ca Învăţător de matematică la Şcoala de 7 ani din satul natal, la Şcoala nr. 11 din Ţeţina-Cernăuţi, redactor-şef la Televiziunea Chişinău şi la postul de radio „Luceafărul”, de unde în 1970, a fost concediat. Colaborează cu articole, reportaje, schiţe, povestiri la radio, la televiziune şi în mai toate ziarele şi revistele din Chişinău (1958-1970). Împreună cu soţia şi trei copii, este expulzat de la Chişinău, în martie 1947, “pentru naţionalism românesc şi propagare a culturii occidentale la radio şi televiziune”. Se stabileşte la Bruxelles şi apoi la Paris. Obţine echivalarea studiilor la Universitatea Liberă din Bruxelles, 1978. Difuzează timp de 12 ani, emisiuni săptămânale de zece minute la Radio Europa Liberă. Colaborează cu pagina „Între Prut şi Nistru” la ziarul Cuvântul Românesc din Hamilton, Canada, aproape 20 de ani. La 11 ianuarie 1990, la București, Nicolae Lupan alături de alte personalități proeminenţe ale refugiaților Basarabeni și Bucovineni, Tepordei Vasile, Puiu Ion, Graur Valeriu, Crăciun Victor, Copil Gh. Gavrilă, Negara Victor, Dârzu Gheorghe, Chiriac Alexandru, Halipă Nicolae, Filip Lupu Grigore, Chistruga Alexie, Spânu Nicolae, Roşca Sergiu, Scurtu Cristea Iulia, Dumitrescu Constantin, Octav Sergetiu, Munteanu Grigore Emil, Ioachimescu Victor şi Lupaşcu Radu Sorin s-au întrunit la București și au constituit Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina prin care au început o susținută activitate prin care se militează pentru reîntregirea graniţelor României Mari, în hotarele stabilite la Conferinţa de Pace de la Paris, desfăşurată după Primul Război Mondial. Conferenţiează pe teme legate de soarta Basarabiei la: Bruxelles, Paris, Köln, München, Londra, Frankfurt, Los Angeles, Washington, Nürnberg, New York, San Francisco, Miami, Montreal, Toronto, Praga, Roma, Rădăuţi, Bucureşti, Făgăraş, Alba Iulia, Iaşi, Galaţi, Roman, Rm. Vâlcea, Tg. Neamţ, Chişinău. Cărţi publicate: “Plânsul Basarabiei”, 1981, Carpaţii, Madrid/”Bessarabie, terre roumaine”, 1982/Pământuri româneşti: Schiţe, studii şi versuri, Bruxelles 1984/”Basarabia şi Bucovina sunt Pãmânturi Românesti”, Ed. Nistru, Bruxelles 1984/”Scrisoare fratelui meu”, Editura Nistru, Bruxelles, 1984, 156 pp. /”Imagini nistrene”, 2 volume, 1986, 1990/”Alexandru Cristescu, erou şi martir”, 1987/”Pământul Basarabiei. Bruxelles, 1989/”Însemnări de desţărat” Bruxelles, 2001/”Din coapsa Daciei şi a Romei “/”Străin la mine acasă”, 1996/”Gânduri de proscris”. Prin activitatea sa, Nicolae Lupan a atras mereu atenția organelor sovietice și mai târziu rusești care prin media controlată din teritoriile rupte din trupul țării în 1940, l-au descris mereu ca un dușman neîmpăcat al poporului moldovean și al limbii moldovenești. Ultimul mesaj public al venerabilului Nicolae Lupan a fost la Parlamentul României în Sala „Avram Iancu” la Aniversarea a 98 de ani de la Unirea Basarabiei cu România,un eveniment organizat de Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina.