Fraţii noştri de peste Prut ne trimit mereu semne în spiritul frăţiei. În ziua de 17 septembrie, 2009, domnul Ovidiu Creangă împreună cu colaboratorii revistei “Observatorul”, cenaclul “Nicapetre” şi Teatrul “Tudor Muşatescu” au organizat întâlnirea cu remarcabilul om de cultură din Chişinău, doctorul în economie, omul politic, sociologul, maestru al fotografiei artistice, autor a 10 volume în ultimul deceniu, Vasile Şoimaru, descendent al legendarilor Şoimăreşti din romanul lui Mihail Sadoveanu. Domnia sa ne-a adus cadou un splendid album-monografie care ne vorbeşte despre “nemurirea neamului românesc” cum spunea regretatul om de cultură Andrei Vartic, album intitulat “Românii din jurul României în imagini”. La întâlnirea aceasta în spiritul frăţiei au participat şi mulţi basarabeni stabiliţi în Canada.  Spaţiul larg al frumoasei locuinţe pusă la dispoziţie de către sufletul basarabenilor canadieni, aproape nonagenarul Ovidiu Creangă şi fiica sa Luminiţa,  a fost un cadru cât se poate de potrivit, strecurându-ne în suflet sentimentul cald că ne aflăm împreună “acasă”.

Deschiderea a făcut-o domnul director al Observatorului, Dumitru Puiu Popescu prezentând cu căldura autorul şi opera sa.   Luptător activ al mişcării de eliberare naţională şi pentru unirea Basarabiei cu ţara mamă, suflet mare, Dr. Vasile Şoimaru, alcătuind acest volum, a reuşit să-i facă lansarea la Chişinău, în mod simbolic, în ziua de 27 martie 2008, când s-au împlinit 90 de ani de la votarea Actului Unirii Basarabiei cu România. Gestul acesta îşi găseşte explicaţia în faptul că  albumul este o vie mărturie a luptei pentru unitatea spirituală şi naţională a poporului român. Splendidul volum de 272 pagini, cuprinde 850 de imagini ale românilor aflaţi în afara graniţelor României, album prefaţat de scriitorul-patriot basarabean Vlad Pohilă. Din dragoste pentru neam şi ţară, pentru  păstrarea şi promovarea culturii, limbii şi valorilor spirituale ale românilor  din afara graniţelor, a umblat neobosit mii şi mii de kilometri, pe cont propriu  timp de cinci ani pentru a identifica şi a scoate la lumină ipostaze din cultura şi civilizaţia românilor,a  semenilor noştri, care şi-au păstrat identitatea de români. A surprins locuri de trai sedentar în diferite perioade istorice, imagini ale frumoaselor biserici, fântâni, izvoare, curţi, case, crânguri, portul, costume naţionale, ziduri vechi, aspecte contemporane ale neamului românesc aşa cum se află la ora actuală, dar şi mişcătoare frumuseţi arhaice. A colindat multe sate sau colectivităţi mai mari sau mici de români aflate în Rusia,Ucraina, Nordul Bucovinei, Croaţia, Valea Timocului(Bulgaria şi Serbia), Albania, Grecia, Macedonia etc. şi a făcut ca în albumul său să locuiască împreună românii aflaţi pretutindeni în lume. A fost  o muncă titanică încununată de un succes remarcabil, o carte unică.

În studiul introductiv al volumului, autorul ne spune:„Trebuie să recunosc din capul locului, că atunci când m-am pornit cu aparatul de fotografiat la drum, în urmă cu 5 ani nu mi-am imaginat că voi parcurge atât de mult. Sunt fascinat de lucrurile pe care le-am văzut“. E prezent aici un întreg univers românesc, e o carte care trezeşte conştiinţa de neam, care se adresează adâncului inimii şi sufletului nostru, o carte în care emoţiile te fac să îţi tremure vocea şi mâna când îi răsfoieşti paginile.

Mânat de dorinţa informării pentru a alcătui ediţia a doua a acestui volum, în lunile iunie-septembrie 2009, dr. Vasile Şoimaru a făcut iarăşi un tur internaţional din Caucaz până la Mările Ionică şi Adriatică, apoi în Maramureşul Mic (Istoric), dar a  sosit şi în Canada pentru lansări şi întâlniri cu românii din ţara adoptată. A poposit în Montreal unde a găsit o comunitate de români bine închegată, a trecut şi pe la Winnipeg, apoi a ajuns în localitatea Boian din provincia Alberta, la românii poposiţi acolo la sfârşitul secolului al XIX-lea, din Boianul Bucovinei, cântat de Eminescu în Doina sa. La întoarcere, a poposit doua zile în Toronto de unde a plecat acasă cu frumoase impresii şi ne-a dat şi nouă satisfacţia întâlnirii ca între fraţi.

Pe masă, alături de o pâine coaptă în casă de mâna  amfitrionului casei, o pâine mare,  aşa cum se face în Basarabia, stătea albumul-monografie, având pe prima copertă Coloana infinitului lui Brâncuşi, iar pe coperta a patra harta României Mari, dar şi o altă carte a sa “Poeme în imagini”. Autorul ni s-a adresat în graiul dulce al moldovenilor,cu vocea blândă şi calmă, cu căldură şi dăruire, dar cu vibraţie profundă.  A început cu un clip cu imagini semnificative din album, acompaniate de un cor de copii. Cântecul “Îndemn la unire” compus de profesorul Aurelian Silvestru şi interpretat de corul liceului “Prometeu” din Chişinău, având ca solistă pe Tămărica Costriţchi,  ulterior a devenit  “Imnul Naţionaliştilor Basarabeni”. Refrenul cu îndemnul său răscolitor “Hai să ne ridicăm şi să înfăptuim unirea” a avut darul de a ne sclipi ochii în lacrimi.

Au fost multe momente emoţionante, ca cel trăit când autorul  ne-a spus că această carte este un dar al basarabenilor pentru fraţii din România sau oriunde s-ar afla ei. Au fost momente  de satisfacţie aflând că elevii din ţinuturile de peste Prut vorbesc într-o limbă română foarte corect gramatical, cu accent specific limbii române. Circulând cărţi în limba română şi pătrunzând internetul pe scară mai largă, informaţiile sunt mai numeroase şi ei ştiu acum în număr mare  adevărul istoriei neamului nostru.  O discuţie ca aceasta i-a atins o coardă deosebit de sensibilă domnului Ovidiu Creangă, care, lăsând lacrimile să îi curgă în voie, ne-a vorbit despre dragostea fierbinte pentru fraţii basarabeni, despre sprijinul pe care îl acordă unor licee  de pe tărâmurile dragi ale naşterii sale, şi chiar celor din Transnistria.

Am aflat multe amănunte despre felul cum a luat naştere această preţioasă carte, despre viaţa basarabenilor ţinută în chingile comuniştilor, despre eforturile pentru păstrarea identităţii naţionale şi  despre unirea cu România, aşa cum crede că este posibilă, făcând primul pas, acela de a intra în Uniunea Europeană.

Ne-a cucerit  sinceritatea şi modul deschis de a ni se adresa. Vorbind de problemele cu care s-au confruntat locuitorii Basarabiei, în special eforturile pentru a-i deznaţionaliza, în condiţiile în care nu aveau informaţii despre ţara mamă, autorul ne spune: “M-am aflat şi eu sub influenţa propagandei sovietice de-a lungul anilor. Dar iată că timpurile s-au schimbat şi mi-am dat seama cine suntem şi de unde venim. Lucrarea de faţă este o răzbunare a mea personală împotriva regimurilor comuniste care au încercat să ne deznaţionalizeze“.
Discuţiile care au urmat pe această temă au fost vii, interesante şi nu de puţine ori cu lacrimi izvorâte din adâncul inimii. Toţi vorbitorii au subliniat valoarea acestui album care este un emoţionant omagiu adus tuturor românilor şi efortul titanic al autorului pentru realizarea lui.

Întâlnirea noastră s-a încheiat mai uniţi în spirit şi în gând şi am continuat discuţiile în grupuri mai mici, la o gustare în care pâinea de pe masă şi-a răspândit aroma şi gustul alături de alte bunătăţi din bucătăria recunoscută a moldovenilor,  de un vinişor de pe acele tărâmuri.

Împreună  cu felicitările şi mulţumirile pentru darul de suflet ce ni l-a făcut,  i-am urat domnului Vasile Şoimaru drum bun şi mult succes în strădania de a scoate a doua ediţie şi rugămintea de a duce calde urări de bine fraţilor basarabeni.

de Elena Buică, 8 Octombrie 2008
Cetatea lui Bucur