MANIFESTUL
Mişcării Civice Europene din Republica Moldova

Obiectivele Mișcării de Renaștere și Eliberare Națională, după obținerea unor drepturi fundamentale și legitime ca dreptul la Limba Română, Alfabetul Latin, Suveranitatea și Independența, nu au devenit parte integrantă a programelor de guvernare care au urmat după anul 1994 și până în prezent. Cu mare întârziere și cu mari pierderi, se cere reînnodarea firului rupt, pentru a asigura continuitatea proceselor începute în anii 90, sabotate pe parcursul a zeci de ani, dar care sunt singurele ce ne garantează reîntoarcerea noastră în spațiul firesc, național și european. Manifestul de față vine să construiască o punte între obiectivele clasei politice de atunci cu forțele politice de astăzi, cele care ar urma să asigure Republicii Moldova orientarea europeană și democratică după alegerile parlamentare din anul 2018.
Criza generală, în care a ajuns societatea noastră, precum şi neîncrederea uriașă a cetățenilor în propriile forțe și în instituțiile statului, lipsa de speranță pentru o situație normală, demonstrează că Republica Moldova traversează cea mai complicată perioadă de la proclamarea Independenței din 27 august 1991. Experimentele păguboase ale guvernărilor succesive de tip „fanariot”, care au pendulat între populism și responsabilitate, între dictatură și democrație, între Uniunea Euroasiatica și Uniunea Europeană, finalizează după un sfert de veac cu o construcție statală deformată și incompletă, lipsită de conținut și trăinicie, cu exodul forței de muncă peste hotare, cu partide măcinate de interese egoiste și rupte de suferințele poporului, cu o oligarhie care amestecă afacerile cu puterea politică şi controlul mass-mediei cu activitățile rețelelor criminale, cu o societate dezbinată profund, de sus până jos, cu instituții aservite clanurilor obscure și intereselor guvernanților, dar nu cetățenilor. Mulți, foarte mulți din concetățenii noștri sunt cuprinși de disperare, de lipsa de perspectivă și de speranță, preocupați profund de neîncrederea că, ei și familiile lor, mai pot avea un viitor asigurat acasă, în Republica Moldova. Evident, a aştepta încă un sfert de veac ca să vină cineva din afară să ne organizeze societatea, iar noi între timp să ne sfâşiem reciproc, înseamnă a condamna la sărăcie totală şi la umilinţe antiumane milioane de oameni.
Din perspectiva alegerilor parlamentare din 2018, situaţia se agravează şi mai mult din cauza modificării Codului Electoral, care urmăreşte scopul păstrării la putere a forţelor oligarhice şi pro-ruse, precum şi menţinerea Republicii Moldova în zona de influenţă a Federației Ruse.
Deşi o spunem cu întârziere, mai avem o şansă, mai avem o speranță că, uniți, ne putem lua destinul în propriile mâini, că ne putem organiza pentru a demonta sistemul corupt şi a promova, la alegerile parlamentare din anul 2018, o clasă nouă de politicieni. Aceşti politicieni trebuie să ofere siguranţa că orientarea europeană, integrarea în spaţiul românesc, demontarea sistemului mafiot, creşterea bunăstării cetăţenilor şi repunerea legilor în capul mesei vor fi obiectivele de bază ale viitoarei guvernări democratice.
Situaţia în care suntem este una extraordinară şi ea necesită şi o soluţie neordinară. Conştienţi că niciun partid sau mici alianțe de partide nu pot obţine victoria în parlamentarele 2018, potrivit legii electorale a votului mixt, ba riscă să piardă și cuceririle independenței, suveranității și renașterii naționale din anii 90, venim cu următorul apel:

Subsemnaţii, un grup de deputaţi, votanţi ai Declaraţiei de Independenţă, responsabili pentru acel vot istoric, împreună cu un număr impunător de personalităţi cu contribuții substanţiale la procesele de renaștere națională și democratică, conştienţi de gravitatea momentului, care nu pot admite deturnarea cursului european al Republicii Moldova, acapararea instituţiilor statului, sărăcirea umilitoare a cetăţenilor şi depopularea acestui teritoriu, venim cu iniţiativa de creare a Mişcării Civice Europene din Republica Moldova, care ţinteşte anul electoral 2018 şi are următoarele obiective:
– Elaborarea unei platforme de dialog comun, pentru societatea civilă şi partidele politice, cu scopul atingerii unui consens naţional în privinţa ireversibilităţii parcursului european al Republicii Moldova și al idealurilor de renaștere și eliberare națională;
– Facilitarea organizării unui front electoral comun al tuturor forţelor politice şi civice, Bloc Electoral Comun, indiferent de opţiunile lor – eurostataliste, unioniste, antioligarhice – cu scopul de a menţine şi de a amplifica votul pro-european, manifestat la alegerile prezidenţiale din 2016;
– Crearea unor mecanisme pentru identificarea și selectarea candidaţilor cu integritate și meritocrație, atât din cadrul partidelor politice, cât şi din societatea civilă, pentru circumscripţiile uninominale şi lista electorală;
– Medierea întocmirii Listei Electorale Naţionale, ca unică soluţie de acumulare maximă a votului naţional pentru vectorul european al Republicii Moldova;
– Elaborarea şi aprobarea preliminară a Programului de guvernare de către Blocul Electoral Comun;
– Convocarea Marii Adunări Naţionale, pentru aprobarea finală a Listei Electorale Naţionale și a Programului de guvernare.

Suntem convinşi că doar prin unificarea forţelor naţionale, pro-europene şi antioligarhice, pe platforma lansată de Mişcarea Civică Europeană, cu participarea candidaților pe o listă electorală unică, Lista Electorală Naţională, putem salva Republica Moldova şi returna puterea suverană poporului. În caz contrar, anul 2018 poate deveni unul fatal.
Pornind de la importanţa deosebită a alegerilor parlamentare din 2018, considerăm că orice tentativă de spargere a unităţii forţelor pro-europene, echivalează cu un act de trădare naţională. Vom condamna public formațiunile politice care preferă egoismul de partid și excepționalismul individualist, fără perspectivă, împotriva unirii forțelor naționale și democratice pentru înfăptuirea idealurilor lansate de Mișcarea de Renaștere și Eliberare Națională și legiferate de Declarația de Independență a Republicii Moldova.
Respectând opțiunea fiecărui cetățean și a fiecărei formațiuni politice și civice, facem apel către toţi cei care pledează cu adevărat pentru orientarea europeană a R.Moldova, să contribuie la fortificarea Mişcării Civice Europene, să devină parte componentă a acestui front comun.

A venit timpul mobilizării generale a societăţii şi a implicării fiecăruia, pentru a reda cetăţenilor încrederea în forţele proprii şi pentru a ne reîntoarce „în spaţiul istoric şi etnic al devenirii naţionale”.
Anul 2018 trebuie sa devină anul VICTORIEI, anul LIBERTĂŢII, anul în care integrarea Republicii Moldova în spaţiul ei firesc, în spațiul civilizaţiei europene va deveni ireversibilă.

Semnatari:
1. Gheorghe Ghidirim, academician,
2. Vladimir Beşleagă, scriitor
3. Mihai Cimpoi, academician
4. Alecu Reniţă, votant al Declaraţiei de Independenţă
5. Anatol Ţăranu, votant al Declaraţiei de Independenţă
6. Valentin Dolganiuc, votant al Declaraţiei de Independenţă
7. Valeriu Muravschi, ex. Prim-ministru
8. Petru Buburuz, protoiereu, paroh
9. Maria Sarabaş, artistă a poporului
10. Ion Neagu, votant al Declaraţiei de Independenţă
11. Alexandru Arseni, votant al Declaraţiei de Independenţă
12. Pintilie Pârvan, votant al Declaraţiei de Independenţă
13. Valeriu Troenco, general de brigadă
14. Vasile Iovu, artist al poporului
15. Ion Iovcev, pedagog
16. Aurel Saulea, votant al Declaraţiei de Independenţă
17. Nicolae Moraru, votant al Declaraţiei de Independenţă
18. Vasile Para, votant al Declaraţiei de Independenţă
19. Anatol Petrenco, doctor habilitat
20. Gheorghe Raileanu, primar or. Cimişlia
21. Vlad Pohilă, publicist
22. Vasile Şoimaru, votant al Declaraţiei de Independenţă
23. Nicolae Misail, votant al Declaraţiei de Independenţă
24. Nadejda Brânzan, votant al Declaraţiei de Independenţă
25. Aurelian Silvestru, doctor în pedagogie
26. Gheorghe Negru, doctor în istorie
27. Mircea Iuga, ex. Procuror General
28. Elena Balan, votant al Declaraţiei de Independenţă
29. Ion Tănase, votant al Declaraţiei de Independenţă
30. Dumitru Todoroi,votant al Declaraţiei de Independenţă
31. Anatol Vidraşcu, director editura „Litera”
32. Ion Negrei, istoric
33. Vasile Bahnaru, doctor habilitat
34. Ion Palii, votant al Declaraţiei de Independenţă
35. Ion Mereuţă, votant al Declaraţiei de Independenţă
36. Ion Madan, votant al Declaraţiei de Independenţă
37. Ion Şişcanu, doctor habilitat
38. Nicolae Enciu, doctor habilitat
39. Alexandru Gorgan, colonel în rezervă
40. Mircea Rusu, votant al Declaraţiei de Independenţă
41. Ion Eremia, votant al Declaraţiei de Independenţă
42. Ion Buga, votant al Declaraţiei de Independenţă
43. Teo-Teodor Marşalcovschi, doctor, conferentiar
44. Lidia Pădureac, doctor, conferenţiar
45. Eleonora Cercavschi, pedagog
46. Ion Negură, votant al Declaraţiei de Independenţă
47. Sava Platon, votant al Declaraţiei de Independenţă
48. Teodor Macrinici, votant al Declaraţiei de Independenţă
49. Anatol Rurac, pictor
50. Mihai Roşcovan, doctor în economie
51. Iulian Filip, scriitor
52. Ion Munteanu,votant al Declaraţiei de Independenţă
53. Petru Munteanu, votant al Declaraţiei de Independenţă
54. Gheorghe Trestianu, votant al Declaraţiei de Independenţă
55. Nicolae Negru, publicist
56. Simion Zamşa, pictor
57. Petru Grozavu, jurnalist
58. Boris Carandiuc, votant al Declaraţiei de Independenţă
59. Dumitru Noroc, votant al Declaraţiei de Independenţă
60. Zosim Bodiu, votant al Declaraţiei de Independenţă
61. Mariana Ţăranu ,doctor în istorie
62. Petru Macovei, dir. executiv API
63. Gheorghe Costandache, doctor în economie
64. Pavel Bejenuţă, votant al Declarației de Independenţă
65. Mihai Druţă, votant al Declaraţiei de Independenţă
66. Vasile Sajin, votant al Declaraţiei de Independenţă
67. Mircea V. Ciobanu, scriitor
68. Valeriu Dulghieru, doctor habilitat
69. Ion Iachim, prozator
70. Eugenia Bulat, poetesă
71. Vlad Caragea, activist civic
72. Nicolae Tudose, votant al Declaraţiei de Independenţă
73. Ignat Vasilachi, votant al Declaraţiei de Independenţă
74. Nicolae Rusu, scriitor
75. Gheorghe Budeanu, publicist
76. Viorel Cojocaru, preot
77. Vasile Grozav, ex. deputat în Parlament.