V2Tot pentru această zi, a fost programată o Conferință științifică prilejuită de împlinirea a 80 de ani de la raptul Basarabiei, 28 iunie 1940, și 115 ani de la nașterea preotului Paul Mihail. În program era prevăzută lansarea a mai multor volume noi cu tematica Anexării Basarabiei, din Cernăuți, Ismail și Chișinău… Trei din ele deja au fost tipărite, principala fiind lucrarea dedicată memoriei lui Paul Mihail, volumul IV al serialului „BASARABIA-PĂMÂNT ROMÂNESC”, Colecția „100 de cărți despre Basarabia la 100 de ani de la Unire”, îngrijit de Mihai Tașcă, o carte cu 700 de pagini dedicată activității Bisericii Ortodoxe Române din Basarabia în perioada interbelică, incluzând două manuscrise inedite în acest sens.
Implicați în realizarea acestui proiect, în afară de dr. Mihai Tașcă și subsemnatul, au fost acad. Andrei Eșanu, m.c. Demir Dragnev, preotul Mitrofor Petru Buburuz, prof.dr Ilie Popa de la Pitești, istoricii Tudor Ciobanu și Eugen Cernenchi, deesigneri Simion Zamșa Alexandru Roșca-Ceban ș.a.
Volumul a fost tipărit cu sprijinul Fundației Culturale „MEMORIA”, Filiala Argeș.
Îi mulțumim pe această cale prof.dr Zamfira Mihail, fiica preotului Paul Mihai, pentru materialele oferite la elaborarea acestei lucrări.
Pandemia de Coronavirus Covid-19 a dat peste cap o parte din programul Conferinței, tipărirea altor două cărți urmând să aibă loc în timpul apropiat, organizatorii au decis să amâne Conferința pentru luna septembrie sau octombrie a.c., în funcție de evoluția Pandemiei.
Anexez mai jos coperta, structura și prefața cărții, semnată de istoricul Mihai Tașcă, promițându-vă mai multe detalii despre ea și conținutul ei, precum și despre autorii ei, în viitorul apropiat…

PREFAȚĂ

Volumul al IV-lea al Antologiei „Basarabia – pământ românesc” din Colecția „100 de cărți despre Basarabia la 100 de ani de la Unire” este dedicat omului de cultură, știință și spiritualitate românească de origine basarabeană – preotul Paul Mihail (29.06.1905 –†11.10.1994).
Paul Mihail a purtat o dragoste prezentă pe parcursul întregii vieți față de Basarabia și localitatea în care s-a născut – comuna Cornova din județul Orhei. În pofida faptului că după 1944 s-a aflat departe de baștină, a putut-o revedea, doar în vizite foarte scurte, – de trei ori în 50 de ani. Nu a încetat să creadă că provincia românească dintre Prut și Nistru, ocupată cu forța, va reveni în albia firească a românismului.
Paul Mihail și-a câștigat respectul prin ceea ce a creat și prin activitatea sa: a slujit și a fost un propovăduitor cu har al Domului toată viața, a fost un cercetător asiduu al istoriei noastre laice și ecleziastice, a publicat numeroase studii de istorie și religie creștină ortodoxă care au îmbogățit patrimoniul istoric, științific și cultural al neamului românesc. Un timp, între 1942 și 1944, a îmbinat activitatea de paroh al Bisericii „Sf. Mihail” (Soborul Vechi) din Chișinău, cu cea de director al Şcolii de cântăreți bisericești și director al Muzeului Bisericesc din capitala Basarabiei.
A trăit drama refugiului sub dublu aspect – şi-a pierdut teza de doctorat la care lucra şi documentele aduse de la Constantinopol, care i-au fost ridicate de percheziţie în iulie 1940 de la locuinţa proprie din str. Mihai Viteazu nr. 3. Cu siguranță, refugiul peste Prut l-a salvat de represiunea politică, așa cum a fost supusă majoritatea clerului din Basarabia în primul an de ocupație.
Pe parcursul vieții, Paul Mihail a publicat atât studii și articole privind diverse subiecte istorice, cât și lucrării monografice și culegeri de documente, numărul cărora, în total, se ridică la peste 520, dintre care 294 articole, studii monografice și documente, 123 recenzii și 41 note bibliografice, toate bine documentate, de o certă valoare științifică. În a doua parte a vieții a publicat lucrări în colaborare cu fiica sa dr. Zamfira Mihail, distinsă continuatoare a operei ilustrului înaintaș, iar la unele dintre acestea a contribuit și cea care i-a fost alături toată viața – soția Eugenia.
Studiile au fost realizate în baza documentelor descoperite în arhivele naționale, dar și în cele din alte țări, întreprinzând în acest sens cercetări de documentare în Bulgaria, Turcia, Grecia, la Muntele Athos. Activitatea sa a deranjat regimul comunist instaurat în România după 1947, fiindu-i interzis pentru un timp dreptul de a publica.
După al doilea refugiu din Basarabia, s-a stabilit în 1944 la Râmnicu-Vâlcea, unde se evacuase Facultatea de Teologie a Universităţii din Cernăuţi (Paul Mihail era preot utilizat la Biserica „Buna Vestire” din localitate). Aici, la 19 februarie 1945, susţine cu calificativul „Magna cum laude” teza de doctorat cu tema „Ctitorii românești către locurile sfinte și popoarele vecine”. De altfel, calificativul respectiv îi fusese acordat și anterior, în noiembrie 1930, odată cu finalizarea studiilor la Facultatea de Teologie din Chișinău.
Paul Mihail a fost omagiat de comunitatea științifică la diferite aniversări, prin publicarea articolelor în care s-a evocat activitatea sa științifică, apoi în memoria sa au fost organizate sărbători și simpozioane omagiale post-mortem. Academia Română, pentru lucrarea „Tipărituri românești în Basarabia de la 1812 până la 1913”, i-a acordat, în anul 1939, premiul „Năsturel”, iar în anul 1993 – premiul „Eudoxiu de Hurmuzachi” pentru lucrarea. Acte în limba română tipărite în Basarabia (1812- 1830), semnată împreună cu Zamfira Mihail.
A fost cunoscut și apreciat atât în timpul vieții, cât și după trecerea la veșnicie, de mari personalități din domeniile istoriei, culturii și creștinismului ortodox românesc, unii scriind recenzii la lucrările apărute pe timpul vieții, alții – omagii post-mortem (Nicolae Iorga, Ştefan Ştefănescu, Virgil Cândea, Andrei Eșanu, Gheorghe Buzatu, Constantin Angelescu etc.).
Mitropolitul Moldovei și Sucevei Teoctist (viitorul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române), prin „gramată arhierească”, din 6 aprilie 1980, i-a acordat lui Paul Mihail
„titlul onorific de Avva Pavel”, ca „semn al duhovniciei și al vredniciei sale”, pentru activitatea sa de 50 de ani de slujire bisericii.
Paul Mihail a publicat articole și materiale documentare în reviste de prestigiu din Basarabia, precum „Luminătorul”, „Arhivele Basarabiei”, „Misionarul”, „Revista Societăţii Istorico-Arheologice Bisericești”, „Viaţa Basarabiei” etc., ziarele „Cuvânt Moldovenesc”, „Gazeta Basarabiei”, „Raza”, dar și în cele de dincolo de Prut, printre care „Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie „A. D. Xenopol”, „Mitropolia Olteniei”, „Cercetări Istorice” și, desigur, „Biserica Ortodoxă Română”. A colaborat cu edituri de prestigiu de pe ambele maluri ale Prutului, printre care Editura Academiei Române, Editura „Ştiința”, Editura „Universitas” din Chișinău etc.
În primii ani după căderea regimului comunist, printre cărțile de referință ale istoricilor români referitoare la istoria românilor, Editura „Universitas” din Chișinău a reeditat volumul autorului nostru „Fapte trecute și basarabeni uitaţi” (1992), după ediția din 1938, iar Editura „Ştiinţa” a publicat, mai întâi, în 1993, lucrarea Paul Mihail, „Mărturii de spiritualitate românească din Basarabia”, 406 p. iar în anul 2018 volumul „Paul Mihail: Reconstituiri. Jurnal. Corespondenţa”, ediţie îngrijită de Mihai Papuc (420 p.), lucrare care, în 2019, a obținut premiul Fundaţiei Culturale „Magazin Istoric”.
Referințe la personalitatea lui Paul Mihail și opera acestuia se conțin în cele mai prestigioase lucrări consacrate istoriei ecleziastice, în descrierile patrimoniului cărturăresc și documente vechi ale Moldovei și Basarabiei din sec. XIX – începutul sec. XX.
Acest volum apare la 115 de ani de la naștere și 25 de ani de la trecerea preotului Paul Mihail la cele veșnice.

dr. Mihai TAȘCĂ