ÎNCĂ N-A TUNAT ȘI TOȚI KOMUNIȘTII DIN NOU S-AU ADUNAT!!!…

Komuniștii și foștii komuniști au format azi (16.02.2022) un bloc politic cu statut permanent. Iată ce zicea Voronin la o conferință de presă organizată azi cu prilejul „întoarcerii țărânei în pământ”, a revenirii socialiștilor la „casa lor mare” a neokomunizmului, după tragica lor despărțire acum aproape 11 ani, pe 11.11.2011:

“Situația din țară este una tragică după venirea la putere a actualei guvernări… Acest Guvern trebuie să plece”.

Oare chiar așa să fie: de la venirea la putere a PAS-ului situația a devenit una tragică sau poate PAS-ul așa a preluat-o de la foștii mercenari roșii împinși la putere cu kulioacele negre pline de bancnote verzi?

Acum 12-13 ani am publicat în TIMPUL de pe timpuri al lui Constantin TĂNASE 60 de articole în seria ENCICLOPEDIA MINCIUNILOR KOMUNISTE, care au fost înserate toate în cartea CĂDEREA COMUNIȘTILOR, și care a fost tipărită în ajunul alegerilor anticipate din anul 2010… Deoarece Voronin a uitat cum a guvernat R. Moldova mai bine de opt ani de zile am să-i amintesc eu republicând o parte din acele articole.

Unul din ele, primul care mi-a ieșit în cale, DATORIA EXTERNĂ DE PE OBRAZUL COMUNIŞTILOR, îl propun chiar acum. /V.Ș, 16 februarie 2022/

*    *    *

…Săptămâna trecută, Zinaida Greceanâi, candidatul nr.3 de pe lista comuniştilor, a adus la Străşeni „vestea cea bună”, precum că ţara noastră, sub conducerea lor înţeleaptă, iaca-iaca va scăpa de apăsătoarea povară a datoriilor externe, moştenită de la guvernele precedente „democratice”. „Noi am venit la conducere într-o situaţie dificilă – se plângea dna prim-ministru străşenenilor -, când eram nevoiţi să rambursăm datorii externe care constituiau peste 70 % din PIB. În 2002, tot ce exista în ţară era trecut în contul datoriilor externe… Am muncit şi, astăzi, datoria externă s-a micşorat până la 15% din PIB”. Doar atât. Nici măcar o cifră absolută despre situaţia reală din acest domeniu. Încercăm noi să limpezim apele.

În primul rând, atunci când comuniştii fac trimitere la fostele guverne „democratice”, formate de „partidele de criză”, care le-au lăsat comuniştilor o moştenire atât de apăsătoare, ar trebui să se descifreze taina dată: care sunt aceste „partide de criză”, cine a votat/sprijinit guvernele „democratice” şi ce datorii au lăsat ele R. Moldova, ca să le achite bieţii comunişti. Realitatea, în acest caz, este următoarea. Sunt nevoit să repet că, din cele opt guverne de până la alegerile parlamentare anticipate din 2001, doar patru erau de orientare democratică şi naţională – guvernele Druc, Muravschi, Ciubuc-2 şi Sturza. Aceste guverne, în 3,5 ani, cât au gestionat statul, au contractat/adunat datorii de doar 75 mln. USD, pe când celelalte patru guverne – Sangheli-1 şi 2, Ciubuc-1 şi Braghiş, formate din sau votate de agro-socialisto-comunişti, în 7,5 ani de guvernare au adunat datorii de 695 mln. USD. După cum vedem, proporţia este de 1 la 9! Cu alte cuvinte, suma contractată de guvernele de stânga alcătuieşte 90 la sută din totala moştenire lăsată comuniştilor de fostele executive.

În al doilea rând, comuniştii actuali au preluat în 2001 datoria externă în sumă de 1677 mln. USD, ceea ce depăşea PIB-ul de 1,11 ori. La sfârşitul ultimului, cel de-al 8-lea, an de guvernare comunistă, R. Moldova are o datorie externă de 4077 mln. USD, care alcătuieşte 71 la sută din PIB şi este de 2,4 ori mai mare faţă de suma preluată în 2001. Partea sectorului guvernamental din datoria externă s-a majorat nesemnificativ în această perioadă – de la 750 mln. USD în 2001, până la 800 mln. USD în 2008, fiind în creştere cu 50 mln. USD. Aici trebuie să recunosc: are dreptate dna prim-ministru când zice că „în anul 2002, tot ce exista în ţară era trecut la contul datoriilor externe”, suma totală a acestora depăşind în acel an PIB-ul cu 42 mln. USD sau cu 2,4 la sută. Numai nu ştiu de ce, pentru ultimul an de guvernare comunistă, dna prim-ministru compară cu PIB-ul doar sumele de datorii ale sectorului guvernamental şi, desigur, obţine 15 la sută. Pe când indicatorul ce reiese din citatul de mai sus ar fi raportul dintre toată datoria externă şi PIB, acesta alcătuind deja 71 la sută şi nu 15, cum se laudă prim-ministrul. Sau, dacă se doreşte atât de mult o bază de comparaţie pentru cele 15% de datorii guvernamentale faţă de PIB-ul anului 2008, apoi şi pentru anul 2002 să se facă acelaşi lucru – să se compare cu PIB-ul doar suma datoriei din sectorul guvernamental. Acest raport alcătuia atunci doar 43 la sută, nu sută la sută şi nici măcar 70 la sută, cum le menţiona Zinaida Greceanâi străşenenilor.

Nu exclud că unii specialişti ar putea pune la îndoială constatările de mai sus, că doar guvernele sunt responsabile numai de datoriile sectorului public, contractate de ele, şi ar fi logic acest lucru. Dar, în asemenea caz şi alegătorii ar trebui să ştie cum şi de ce s-a ajuns la cea mai înaltă cotă a datoriei externe în istoria R. Moldova – de 4 (patru!) miliarde USD? Ori cine a împins sau a „stimulat” economia naţională să între în aceste datorii astronomice? Şi dacă aceşti datornici privaţi vor putea vreodată achita datoriile respective şi nu vor fi nevoiţi să-şi cedeze proprietăţile creditorilor externi în contul acestor datorii, care au atins în 2008 cifra de 1.800 mln. USD. /Timpul, 6 martie 2009/